Industria de tamplarie: domeniu important, sub impactul schimbarii!

Noul director ift Rosenheim îi salută pe clienţii din România
Susţinută de parteneri principali precum Rehau Polymer, Roto România, Aluprof System România, Cad-Plan, NHDP şi TKK, precum şi de alte companii, cum ar fi Urban C&O, Cortizo, PM Technic, Simonswerk, Salamander, Profine România, Fereastra Suki, Bitt Bau, Izotec Group, Sturtz România şi WinArhi (Dualsoft), videoconferinţa EURO-Fereastra a demarat cu mesajul prof. Jörn-Peter Lass, director al ift Rosenheim - institut german care s-a constituit în partener tehnic al evenimentului la toate ediţiile sale, începând cu anul 2006. Experţii bavarezi i-au informat pe beneficiarii din România cu privire la modul de derulare a proceselor de testare în această perioadă specială, oficialul institutului trecând în revistă cele mai recente investiţii care au vizat consolidarea ift şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor asigurate partenerilor. Un accent puternic se pune în prezent pe digitalizare şi transferul în mediul online al celor mai multe dintre proceduri, astfel obţinându-se optimizarea operaţională, creşterea performanţei şi preciziei rezultatelor obţinute, precum şi economii importante de timp, respectiv resurse financiare. În finalul intervenţiei sale, prof. Lass a mulţumit revistei Fereastra pentru eforturile constante de informare corectă a pieţei de profil şi de transmitere a unor date relevante cu privire la stadiul standardizării domeniului de tâmplărie termoizolantă din Europa.

Principalele probleme generate de Covid-19 şi soluţii pentru depăşirea lor
În continuare, au fost trecute în revistă principalele informaţii cu privire la sectorul local de ferestre/uşi, în condiţiile impuse de pandemia Covid-19. Conform datelor extrase din analizele anuale, înainte de începerea dezechilibrelor, piaţa avea perspective certe de dezvoltare, în 2019 cifra de afaceri (fără a lua în considerare ansamblurile din lemn stratificat) situându-se la aproximativ 600 milioane de euro (în creştere cu 10% faţă de nivelul de referinţă din 2008). Factorii care păreau a se constitui în veritabile forţe de impulsionare a branşei se refereau la strategia UE de eficientizare energetică, programul naţional de reabilitare termică (proaspăt relansat), creşterea nivelului de informare a beneficiarilor finali, sporirea veniturilor populaţiei, continuarea acordului dintre Guvern şi patronat în ceea ce priveşte acordarea de facilităţi firmelor din branşă, ca urmare a apartenenţei acestora la industria construcţiilor - domeniu prioritar de dezvoltare în următorii 10 ani. În ceea ce priveşte exportul, evoluţia acestuia a continuat impetuos şi în 2019, ducând veniturile la aproape 200 milioane de euro. De altfel, toate graficele prezentate, referitoare la situaţia importurilor de sisteme (profile, feronerie, sticlă) indicau o stabilizare a pieţei, cu perspective de creştere susţinută în următoarea decadă. La jumătatea lunii martie însă paradigma s-a modificat în mod radical. Ca urmare a extinderii maladiei generate de virusul SARS - COV2 în Europa, lanţurile de aprovizonare au fost întrerupte, producţia unor materii prime de bază stopată, s-au consemnat perturbări ale principalelor rute de transport continental, iar măsurile adoptate de autorităţi cu privire la izolare au afectat profund o serie de industrii. De asemenea, obiceiurile de consum s-au modificat dramatic, firmele au început să reclame probleme în ceea ce priveşte fluxurile de numerar, lichidităţile s-au dovedit, în multe situaţii, insuficiente pentru a compensa lipsa încasărilor etc. Mai problematică decât orice însă a fost însă adaptarea insuficientă a firmelor din domeniu la noua paradigmă digitală.

Digitalizarea, drum cu sens unic pentru producătorii de ferestre
O succintă analiză SWOT a pieţei indică, la capitolul punctelor tari, calitatea produselor promovate (graţie materialelor performante folosite şi a tehnologiilor CNC de ultimă generaţie ce echipează cele mai multe unităţi de fabricaţie din România), trendul ascendent al cererii de ansambluri de înaltă performanţă, legislaţia favorabilă (atât cea locală, cât şi cea europeană). Din gama punctelor slabe se remarcă gradul scăzut de calificare profesională a angajaţilor (mai ales în ceea ce priveşte abilităţile digitale), strategiile deficitare de investiţii şi carenţele infrastructurii de transport. Principalele oportunităţi (inclusiv în contextul pandemic actual) sunt cele legate de continuarea proceselor de automatizare, digitalizarea intensivă, alinierea la modul occidental de lucru (în special în planul operaţiunilor de montaj), în vreme ce provocările se referă la controlul costurilor, identificarea de resurse pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare şi instruirea temeinică a angajaţilor. Desigur, modul de lucru tradiţional al echipelor de management ale companiilor din domeniu implică, pe lângă analizele SWOT, utilizarea unor prognoze relevante, cel puţin pe termen scurt. Pornind de la alegaţia celebrului fizician Niels Bohr, conform căreia: „predicţiile sunt foarte dificile, în special cele care vizează viitorul”, echipa Fereastra a conturat, pe baza datelor disponibile, câteva elemente care au şanse mari de transpunere în realitate în perioada următoare, respectiv: restructurare a ofertei de materiale pe gama sistemelor standard, cu scăderea cotelor reperelor economice şi celor premium; continuare a consolidării operaţiunilor de export; creştere a preţului produselor, ca urmare a scurtării rutelor de aprovizionare; înregistrare a unui indice mediu anual de creştere de 5% - 7% ce va duce piaţa la 900 milioane de euro în 2025 (pe segmentul ansamblurilor din PVC); cantonare a marjelor de profit în intervalul 10% - 15%.

Piaţa internaţională sub efectele crizei
Videoconferinţa a continuat cu o prezentare succintă a realităţilor internaţionale, aşa cum sunt acestea ilustrate în analizele unor reputate instituţii de cercetare a pieţelor, precum Interconnection Consulting, Scotts Internaţional, Freedonia etc. Conform datelor respective, piaţa de tâmplărie termoizolantă din zona statelor vorbitoare de limbă germană (Germania, Austria şi Elveţia) va intra într-o perioadă de regres, pe termen scurt fiind de aşteptat ca vânzările din regiune să scadă cu 7,2%. Între 2019 şi 2023, indicele mediu de creştere (CAGR) va fi de -1%. În ceea ce priveşte sectorul de faţade cortină, în Germania, Franţa, Spania, Marea Britanie, Italia şi Polonia 2019 a adus o scădere agregată de 0,6%, iar în cel mai plauzibil scenariu este posibil ca declinul din anul curent să ajungă la 4,5%. Cel mai probabil, trendul instalat la începutul lui 2020 va continua până în 2022, astfel încât suprafaţa totală de pereţi cortină care cumula, în anul precedent, 21,8 milioane mp ar urma să ajungă, în 2023, la 19,8 milioane mp, în special pe fondul cererii scăzute de proiecte noi. Desigur, la nivelul celor şase state menţionate anterior, dezvoltările vor fi eterogene. De asemenea, conform unei analize de peste ocean, piaţa globală de faţade cortină a totalizat 42,1 miliarde USD în 2018, pentru anul 2026 fiind estimat că sectorul va ajunge la o valoare de 85,7 miliarde USD, corespunzătoare unui indice compozit de creştere anuală (CAGR) de 9,1%. Din punct de vedere geografic, zona Asia-Pacific va domina cererea în anii care urmează, însă creşterile cele mai mari vor fi înregistrate în zona LAMEA (America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa). În ceea ce priveşte sticla float pentru aplicaţii arhitecturale, experţii de la Freedonia arată că este de aşteptat ca pandemia Covid-19 să exercite un impact semnificativ asupra vânzărilor globale în acest an, în special din cauza reducerii activităţii de construcţii, care este responsabilă de o pondere de 82% din totalul consumului din punct de vedere al volumelor (conform datelor publicate în 2018). Pe termen mediu însă se estimează o revigorare puternică, iar în 2023 este de aşteptat ca 82% din creşterea globală a cererii de sticlă plană să provină din Asia/Pacific, ponderea Chinei în ecuaţia respectivă fiind de 68%. Sectorul va fi animat de avansul accelerat al proceselor de industrializare şi urbanizare din întreaga lume.
Partea a doua a evenimentului a reunit opiniile unor membri marcanţi ai pieţei locale de tâmplărie termoizolantă, care au punctat modul în care companiile sau organizaţiile a căror activitate o gestionează au abordat provocările crizei Covid-19, precum şi aşteptările pe care le au în intervalul următor, ţinând cont de noua normalitate ce se instalează deja, inclusiv în domeniul ansamblurilor de ferestre/uşi.

Valentin Petrescu, preşedinte al PPTT:
„De doi ani organizaţia noastră avertizează în legătură cu iminenţa unei crize economice şi iată că riscul s-a materializat, este adevărat că printr-o perturbare atipică a activităţii, generată de pandemia Covid-19. Noi ne refeream la o ciclicitate şi nu ne imaginam un asemenea scenariu, însă partea bună este că avem de învăţat din această experienţă. Întorcându-ne la activitatea patronală, care serveşte interesele tuturor membrilor branşei de tâmplărie termoizolantă din România şi nu numai pe cele ale membrilor săi, în ultimii doi ani efectele eforturilor noastre s-au făcut vizibile. Practic, am reuşit să avem un dialog foarte coerent şi productiv cu toate guvernele României. Federaţia FPSC este un partener oficial în dialogul tripartit şi ne bucurăm că autorităţile chiar ţin cont de părerea noastră. Este o foarte mare diferenţă între ceea ce a fost înainte de 2018 şi ce se întâmplă la momentul actual. Acest lucru este ilustrat de felul în care guvernul a dat curs solicitărilor noastre din data de 14 martie a.c. cu privire la actuala criză. Adresa noastră în 10 puncte a fost soluţionată foarte rapid, câteva dintre acestea având o legătură foarte strânsă cu domeniul ferestrelor - şi anume: amânarea cu până la 60 de zile de la sfârşitul pandemiei a taxelor şi impozitelor; acordarea de şomaj tehnic angajaţilor în perioada pandemiei, în cuantum de 75% din salariu; asigurarea de personal calificat la autorităţi locale, trezorerii etc. în vederea efectuării deconturilor; constituirea unui fond de garantare pentru linii de credite, poliţe de asigurare, scrisori de garanţie etc.; acordarea de facilităţi băncilor care creditează societăţile comerciale şi altele”.

Ciprian Chelariu, administrator Izotec Group:
”Din punctul meu de vedere, traversăm o perioadă foarte complexă. Criza a venit intempestiv şi, plastic vorbind, ne-a lovit în moalele capului. În primele două luni ale anului celebram trendul pozitiv al pieţei, iar la începutul lui martie problemele sanitare din China s-au răsfrânt şi asupra economiei din România. Deşi domeniul nostru nu a fost afectat din start, deja au început să se resimtă anumite efecte, mai ales din cazua faptului că pandemia a generat o anumită criză financiară. Toate deciziile pe care le-am adoptat în ultima perioadă au fost luate sub o presiune psihologică foarte mare, punând mereu în balanţă riscurile de sănătate şi pe cele financiare. Activitatea economică a Izotec a continuat pe timpul stării de urgenţă, însă am avut în vedere două aspecte: să asigurăm securitatea sanitară a angajaţilor şi a partenerilor, respectiv să nu ne lăsăm pradă emoţiilor care ne-ar fi putut afecta capacitatea de a raţiona corect. Din punct de vedere al performanţei economice, 2020 arată bine. Suntem optimişti, luând în considerare faptul că, la momentul actual, rezultatele financiare se situează peste cele din anul fiscal precedent, dar având în vedere incertitudinea actuală ne menţinem rezervaţi în ceea ce priveşte prognozele pentru întregul exerciţiu financiar. Desigur, digitalizarea se află în continuare în centrul atenţiei noastre, în ultimii trei ani realizând investiţii enorme în direcţia respectivă”.

Răzvan Gabriel Popa, director executiv Alusystem:
„Cred foarte mult în adaptabilitate. În această perioadă, nimeni nu poate formula o reţetă a succesului, astfel încât pe primul plan rămâne capacitatea liderilor de a se adapta noilor condiţii de lucru, experienţa managerilor rămânând pe locul al doilea. Paradoxal, consider că pandemia Covid-19 ne prinde bine. La momentul actual, pe piaţă există bani, fluxurile financiare fiind obturate doar de teama de a folosi resursele respective. De aceea, este foarte probabil ca forma actualei crize să fie V, în sensul că panta de revenire după finalizarea acţiunii factorilor perturbatori să fie mult mai abruptă decât cea care s-a consemnat după criza din 2008. Desigur, acestea sunt doar supoziţii, la momentul de faţă certitudini cu privire la ceea ce se va întâmpla neavând nimeni. În ultima perioadă, comunicarea a fost esenţială atât pe relaţia cu cel mai important activ al nostru - oamenii, cât şi cu partenerii de afaceri - furnizorii şi beneficiarii. Imediat după începerea crizei, au urmat două săptămâni de confuzie, după care a devenit clar că doar printr-o reacţie rapidă şi prin acţiuni ferme lucrurile pot merge mai departe. Probabil că o măsură binevenită a fost aceea de asigurare a continuităţii operaţionale, iar instrumentul de bază utilizat a fost tocmai buna comunicare, care s-a realizat la frecvenţe foarte ridicate, tocmai din cauza lipsei de predictibiltiate. La acesta s-a adăugat mesajul de păstrare a calmului, adresat întregii pieţe. Specialiştii McKenzie afirmă că într-o criză atenţia trebuie concentrată în cinci direcţii prioritare: forţa de muncă, lanţurile de aprovizonare, clienţii, fluxul de numerar şi angajaţii. Asta am făcut şi noi, reuşind, astfel, să depăşim provocările pe care le-am întâmpinat”.

Dragoş Matei, director general AGC Flat Glass România:
„Gestionarea crizei Covid-19 nu a reprezentat o sarcină simplă. Un cuptor de sticlă float nu poate fi oprit la comandă decât cu o serie de riscuri şi, de aceea, toate cele 18 instalaţii de acest tip pe care AGC le deţine în Europa au funcţionat la capacitate redusă, cu excepţia celor care deserveau produse de nişă şi care au fost închise complet. Din fericire, acestea din urmă nu se adresau pieţei construcţiilor şi în plus se aflau deja în perioada în care urma o revizie capitală, ce ar fi presupus oricum oprirea lor. Celelalte au lucrat în principal pentru stocuri şi - graţie unor tehnologii digitale implementate la nivel de grup precum şi a unei bune comunicări cu parteneri - pentru a acoperi cererea previzibilă pentru perioada imediat următoare. Alte măsuri clare adoptate de noi pentru a minimiza impactul pandemiei au vizat transportul, în cadrul căruia s-a modificat complet procedura de lucru, relaţia cu furnizorii pentru a asigura necesarul de materiale, cea cu clienţii (în ceea ce priveşte încasările, plăţile viitoare) etc. Problema mai mare a fost lipsa cererii şi nu întreruperea lanţurilor de aprovizionare, dar se pare că lucrurile au revenit la normal, iar în acest mediu inedit de lucru AGC reuşeşte să se adapteze rapid şi să obţină rezultate mult mai bune decât în lunile din urmă. În ceea ce priveşte schimbările de portofoliu, în ultima perioadă mai mulţi parteneri au solicitat sticlă pentru compartimentări, în vederea respectării normelor de distanţare socială din incinte. Astfel, produse care înainte de pandemie erau destinate exclusiv mediului sanitar (cum ar fi, de exemplu, sticla antibacteriană), au început să fie solicitate şi pentru alte tipuri de clădiri”.

Emil Şerb, director de vânzări Aluprof System România:
„Apariţia acestei crize sanitare a constituit un eveniment ciudat inclusiv pentru grupul nostru. Pandemia ne-a prins nepregătiţi, însă am reuşit să depăşim momentele de nesiguranţă din primele zile şi să strângem rândurile. Semnalul clar dat de compania-mamă a fost un îndemn la normalitate. Graţie modului nostru de lucru, nu am întâmpinat probleme din punct de vedere logistic. În România, primele măsuri au fost cele legate de distanţarea socială, lucrul la distanţă în măsura în care specificul activităţii a permis acest lucru etc. Noi eram oarecum familiarizaţi cu asemenea proceduri întrucât, odată cu relocarea companiei din estul în vestul Capitalei, o parte din colegi foloseau deja astfel de proceduri, înainte de izbucnirea crizei. Noi, ca furnizor de sisteme arhitecturale din aluminiu, am fost avantajaţi inclusiv de faptul că niciuna dintre marile lucrări la care livrăm materiale nu a încetinit ritmul de lucru, indiferent dacă vorbim despre investiţii publice sau private. Singurul loc în care am consemnat anumite scăderi de intensitate a fost reprezentat de export, după cum se ştie o parte importată dintre sistemele noastre livrate în România fiind prelucrate pentru a fi mai apoi folosite la proiecte din Europa de Vest, în special în Italia, Germania, Belgia şi Anglia. Am încercat să ne adaptăm cât mai rapid şi am reuşit să facem faţă cu brio situaţiei, astfel încât întârzierile logistice nu au depăşit o zi în perioada de maximă intensitate a pandemiei, cauzate mai ales de apariţia unor graniţe în spaţiul Schengen. Cel mai mult în această criză s-a dezvoltat comunicarea cu clienţii, fapt ce a avut un efect benefic, mai ales în direcţia activităţii de documentare şi certificare”.

Alexandru Oancea, director de marketing VEKA România:
„Faptul că suntem lideri mondiali vine la pachet cu o multitudine de responsabilităţi. În lupta cu Covid-19 ne-a ajutat foarte mult faptul că VEKA are o prezenţă globală, astfel încât noi, cei din România, am putut beneficia de know-how-ul colegilor de la alte sucursale. Pe plan local, principalele direcţii de acţiune s-au concretizat prin asigurarea continuităţii operaţionale, prevenirea oricăror derapaje logistice şi suportul partenerilor în direcţia ofertării ansamblurilor de tâmplărie. Interesant a fost că eram pregătiţi pentru un astfel de scenariu, fără a şti că vom avea de întâmpinat asemenea provocări. În ultimii ani, am lucrat intens pentru a implementa mai multe proiecte digitale, cum ar fi achiziţiile online realizate de partenerii noştri sau platformele destinate utilizatorilor finali. Dacă ne uităm la aceştia din urmă, constatăm că segmentul B2C este in continuare activ şi de interes pentru producatorii locali. Piaţa de export a avut probleme în ultimele luni, afectând operaţiunile producătorilor care livrează produse în diferite state europene. Deşi nu deţinem informaţii foarte exacte, la momentul actual se consemnează un trend de revigorare inclusiv pe acest segment. Ceea ce a constituit un motiv de satisfacţie în această perioadă a fost cel de-al treilea canal de vânzare al producătorilor de tâmplărie termoizolantă - şi anume dezvoltatorii, unii dintre aceştia accelerând în ultimele trei luni proiectele. În ceea ce priveşte noutăţile care urmau să fie prezentate la Fensterbau/Frontale, faptul că târgul s-a anulat nu a constituit o piedică în implementarea soluţiilor pe care noi urma să le lansăm. Deja colegii din Germania au construit o platformă online ce va oferi profesioniştilor toate detaliile necesare despre noutăţile respective. De asemenea, partenerii din Romania au fost deja informaţi cu privire la viitoarele soluţii VEKA ce sunt în curs de implementare”.

Ciprian Oprea, director general MCA Grup:
„Viitorul este destul de interesant, cel puţin pe termen scurt. În acest context, partea de comunicare este foarte importantă, cu condiţia să fie realizată corect, decent şi pe canalele care trebuie. Pentru noi, actuala perioadă este marcată de incertitudine, de ambiguitate etc. Partea bună este că la nivelul companiei noastre, s-a pus problema apariţiei fenomenului Covid-19 în Europa cu o lună înainte ca acest lucru să se întâmple, astfel încât am reuşit să beneficiem de o schiţare de plan, care ne-a ajutat să ne mişcăm mai repede şi să gestionăm mai bine provocările logistic-operaţionale (lanţul de aprovizionare, modul de livrare a comenzilor etc.) şi financiare (reducere a fluxului de numerar, presiuni mari asupra preţurilor). Răspunsul nostru a mers pe câteva direcţii clare: asigurarea sănătăţii şi securităţii oamenilor (angajaţi şi clienţi), lucrul la distanţă (beneficiind de o infrastructură IT deja pregătită), intensificarea comunicării în interiorul companiei şi cu clienţii/furnizorii; reducerea cheltuielilor care nu erau absolut necesare sau a celor care nu aduceau plusvaloare; organizarea producţiei în aşa fel încât să poată fi onorate comenzile (în cazul uşilor de garaj, de exemplu, 40% din producţie merge la export, în special în Italia, Franţa şi Belgia, fapt ce a îngreunat demersul nostru). În interiorul companiei au fost introduse reguli stricte pentru a preveni răspândirea virusului. Trebuie menţionat faptul că, deşi în continuare o parte a personalului are încă posibilitatea lucrului de acasă, există mulţi angajaţi care îşi exprimă dorinţa de a lucra de la birou, pentru a socializa, a schimba mediul etc. Aceasta ne determină să credem că, în viitor, cererea de spaţii de birouri nu va scădea semnificativ”.