Videoconferinta

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Noile tendinte care modeleaza viitorul constructiilor din Romania

Joi, 25 iunie 2020, de la ora 11.00

Aflati ACUM care sunt noile tendinte care modeleaza
viitorul constructiilor din Romania, dupa pandemie!

 

Agenda Constructiilor va invita la videoconferinta EURO-Constructii 2020 cu tema:

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii

Care sunt noile tendinte care modeleaza viitorul constructiilor, dupa pandemie?

Joi, 25 iunie 2020, de la ora 11.00

AGENDA

Prima videoconferinta EURO-Constructii 2020 pune in discutie subiecte precum:

  • Efecte actuale si viitoare ale pandemiei asupra pietei de constructii
  • Noi oportunitati si perspective in industria de constructii, dupa criza sanitara
  • Impactul crizei si noii factori perturbatori: Schimbarile bune raman?
  • Planul national de dezvoltare: proiecte strategice, investitii si surse de finantare
  • Dezvoltarea durabila in Romania: vis sau realitate?
  • Stabilizarea lantului de aprovizionare si identificarea noilor contracte de lucrari
  • Reducerea termenelor de executie prin integrarea noilor tehnologii de pre-fabricare
  • Piata muncii, intre nevoia de restructurare si pastrarea personalului calificat
  • Acces la un nivel superior de profitabilitate prin inovare, digitalizare si automatizare

SPEAKERI

Invitati la editia iunie a videoconferintei EURO-Constructii 2020 sunt:

  • Adriana IFTIME, Director General FPSC - Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii
  • Alexandru GAVOZDEA, Presedinte OAR - Ordinul Arhitectilor din Romania
  • Mihai ROHAN, Presedinte CIROM - Patronatul din Industria Cimentului
  • Sorin BIBAN, Senior Tax Manager, Biris Goran SPARL
  • Adrian CEFALAN, Director Investitii CNI - Compania Nationala de Investitii
  • Marius LULEA, Vicepresedinte CTDS - Consiliul Tehnic al Dirigintilor de Santier
  • Elena MITEA, Redactor-sef, Agenda Constructiilor

SPEAKERI

Adriana Iftime
Adriana Iftime

FPSC

Sorin Biban
Sorin Biban

Biris Goran SPARL

Elena Icleanu
Elena Icleanu

Agenda Constructiilor

Alexandru Găvozdea
Alexandru Găvozdea
OAR
Adrian Cefalan
Adrian Cefalan

CNI

Mihai Rohan
Mihai Rohan

CIROM

Marius Lulea
Marius Lulea

CTDS

PARTENERI

Rehau
Hilti
ALUPROF
CAD-PLAN
TKK
HABITAT
Aveti oportunitatea de a deveni PARTENER al evenimentelor. Solicitați oferta!

SUSTINATORI

Passive_House_Institute_phi
acvatot
ROCKWOOL
bogart
celco
strabag
porr
Izotec Group
bergerat_Monnoyeur
ejot
ssab
kleemann
Aveti oportunitatea de a deveni SUSTINATOR al evenimentelor. Solicitați oferta!

Sectorul de construcții rămâne unul dintre motoarele economiei

Sectorul construcțiilor va rămâne, cel puțin în acest an, unul dintre stâlpii de rezistență ai economiei românești, profund afectată de pandemia de coronaviruas. Există șanse foarte mari ca domeniul să se mențină între cele 10 sectoare strategice ale economiei până în 2028, iar politica orientată pe investiții a Guvernului va sprijini financiar sectorul, cel puțin până la următoarele alegeri. Participanții la prima ediție a videoconferinței EURO-Construcții, ce a avut loc pe 25 iunie 2020 de la orele 11:00, sunt optimiști privind evoluția acestei piețe, cel puțin pe termen scurt și mediu. Participanții la discuție au prezentat impactul pe care l-au avut pandemia de coronavirus și criza economică ce i-a urmat și au încercat să delimiteze câteva repere privind activitatea în perioada următoare a segmentelor pieței de construcții pe care le reprezintă. Toți au fost de acord că sectorul va rămâne pe lista domeniilor strategice ale economiei în următorul deceniu, cu păstrarea facilităților stabilite prin OUG nr. 114/ 2018, indiferent de partidele care vor urma la guvernare în acest interval.
În ultimele luni, sectorul de construcții a înregistrat cele mai bune performanțe din întreaga Uniune Europeană. Potrivit Eurostat, această piață a crescut, în aprilie 2020, cu 12,2% comparativ cu aprilie 2019. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în primele patru luni ale acestui an piața locală de construcții a crescut cu 26,5% față de aceeași perioadă din 2019. Traiectoria deosebit de favorabilă a sectorului a început din anul 2019, ca efect imediat al facilităților acordate prin adoptarea OUG 114, în decembrie 2018, în contextul declarării sectorului de construcții domeniu strategic pentru un deceniu, adică până în anul 2028. Creșterea a început din ianuarie 2019, cu un vârf în martie 2019, evoluție favorizată și de condițiile meteo care au făcut ca sezonul să înceapă mai devreme. Un nou vârf s-a remarcat și la începutul acestui an, datele statistice indicând o creștere care s-a apropiat de 50% în ianuarie și februarie față de perioadele corespunzătoare din 2019. Deci sectorul de construcții a început anul cu perspective deosebit de favorabile, mai ales în ceea ce privește construcțiile noi.
Reducerea dinamicii lunare din martie și aprilie confirmă impactul pe care l-a avut decretarea stării de urgență, la jumătatea lunii martie, asupra sectorului. Creșterea de 26,5% înregistrată în primele patru luni ale anului, din care o lună și jumătate a stat sub impactul stării de urgență, indică un potențial foarte mare al pieței, scăderea dinamicii fiind strict conjuncturală. Potențialul sectorului este evident și, dacă investițiile vor fi susținute, creanțele vor fi achitate, prețurile ajustate corect și TVA rambursat la timp, adică într-un context economic corect, sectorul are potențialul de a crește chiar cu două cifre în 2020.
Adrian Cefalan, director de investiții la CNI:
"În acest an, Compania Națională de Investiții (CNI) dispune de cel mai mare buget pe care l-a avut la dispoziție în cei 18 ani de activitate, undeva la 220 de milioane de euro. Vorbim de aproximativ 460 de obiective de investiții pe care le gestionăm, cu o valoare de 4,5 miliarde lei. În acest moment, modificându-ne și ordonanța de funcționare, ne vom putea diversifica activitatea, astfel încât putem realiza aproape orice tip de proiect, de la partea de drumuri, până la rețele de canalizare, muzee, cămine studențești, școli, grădinițe, stadioane, tribunale etc. Printre cele mai mari proiecte pe care le avem în derulare se află proiectele de modernizare a clădirii Palatului Universității din București și Mihai Eminescu din cadrul ASE, investiții de aproape 600 de milioane de lei, a Palatului Mihail Sturdza din Iași, de 10-12 milioane de euro, organizăm licitație pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru un nou stadion și o sală polivalentă la Timișoara, întocmim indicatorii tehnico-economici pentru un complex de tenis la Lia Manoliu și multe altele. Vom continua și programul de construcții a celor 30 de cămine studențești în toate campusurile universitare, cu peste 10.000 de locuri de cazare. În domeniul sanitar, avem în lucru 20 de șantiere și ne propunem să semnăm încă 5-6 contracte pentru construirea de spitale noi. Am finalizat și dorim să obținem Hotărâre de Guvern pentru construirea unui spital în București, primul spital categoria 1 construit după revoluție, cu 250 de paturi, ambulatoriu, primire urgență, bloc operator cu 10 săli de operație, având undeva la 30-40.000 mp. Așteptăm Hotărârea de Guvern pentru a demara licitațiile. CNI va continua să aducă proiecte pe piață, așteptăm antreprenorii să vină la licitațiile noastre. Așa cum am precizat, din 4 iunie am devenit societate abilitată să acceseze fonduri europene. Toate proiectele noastre de până acum erau realizate cu fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul MLPDA. În acest moment avem 30 de zile în care să realizăm procedurile interne, să ne publicăm normele, ceea ce va însemna, pe lângă extinderea activității, și creșterea numărului de personal, dar și realizarea unei direcții de implementare a fondurilor europene, care să fie specializată pe acest domeniu. În toată această perioadă de carantină, am încercat să ținem șantierele deschise. Din 400 de șantiere, au fost 10-15% care și-au sistat activitatea, mai ales cele din zonele carantinate din Moldova; am încercat să reducem termenele de plată. Acum, la CNI, din momentul depunerii situației de plată, în 8-10 zile se face plata, deci am încercat să sprijinim antreprenorii. Am acordat avansuri de până la 15% pentru a susține demararea lucrărilor. Aici, ca problemă, cred că ar trebui puțin modificată acea ordonanță legată de avansuri, pentru că, cu excepția fondurilor europene, pentru investițiile publice din bani de la bugetul de stat există o frază care spune că nu se admit plăți parțiale decât după rambursarea integrală a avansului. Adică, deși dăm avansul și graficul e pe 6-12 luni, noi trebuie să reținem întreaga situație de lucrări până se rambursează integral avansul. De fapt, din 6 luni, 2 - 3 situații de lucrări, nu mai plătim nimic, și totul se duce la rambursarea avansului. Cred că ar trebui la nivelul federațiilor, patronatelor din construcții, solicitată modificarea acestei prevederi, astfel încât să se poată reține procentul respectiv de 15%-20% pe situații de lucrări timp de 12 luni maxim".

Sorin Biban, Senior Tax Manager la compania Biriș Goran: 
"O mare parte din măsurile economice luate de autorități în perioada pandemiei se concentrează pe colectarea la buget și nu pe ajutorarea afacerilor afectate serios de criză. Măsura cu bonificația acordată pentru plata taxelor folosește celor care au profit și care au bani să-și plătească impozitele, și nu celor care au fost serios afectați de criză. Trebuie mai întâi să ajutăm economia, și apoi să ne ocupăm de colectare. Dacă nu avem economie, adică de unde colecta, degeaba venim cu măsuri agresive de colectare. Mai mult, măsurile luate de autorități nu sunt foarte clare și au fost interpretate diferit de autoritățile fiscale. Am avut destul de multe întrebări din partea clienților cu privire la interpretarea textelor de lege publicate în perioada aceasta în Monitorul Oficial. Inclusiv pe partea de fiscalitate. De exemplu, în cazul bonificației de 5% la impozitul pe profit, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a avut o abordare destul de clară de la bun început, dar interpretarea ANAF a fost alta. Cei de la ANAF susțineau că bonificația se putea acorda numai dacă au fost îndeplinite toate celelalte obligații fiscale. O măsură bună, inclusiv pentru sectorul construcțiilor, a fost cea care vizează rambursarea de TVA cu control ulterior și care urmează să se prelungească până pe 25 octombrie. Aceasta nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial. O altă măsură ce ar fi de foarte mare ajutor în această perioadă ar veni tot din zona de TVA. Pe partea de TVA, mai ales, se puteau relaxa condițiile pentru ajustarea bazei de impozitare în situația neplății facturilor. În momentul de față nu se poate face asta decât atunci când debitorul intră în insolvență sau în faliment. În acest moment, prognoza Comisiei Europene pentru România indică o scădere de 6% a PIB în 2020 și o creștere de 4,2% în 2021, în procente, de la an la an. Se estimează o revenire, dar numai parțială, în 2021. Probabil în 2022 se va reveni la nivelul anterior crizei. Depinde foarte mult și de măsurile pe care le vor lua autoritățile în perioada următoare, mai ales în 2021, în special că trebuie ținut cont de faptul că România a intrat în criză cu un deficit bugetar destul de mare și estimările sunt că acesta va crește. Tot Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în 2020, respectiv 11,4% în 2021. Va exista o presiune foarte mare din perspectiva colectării și atunci s-ar putea să vedem unele măsuri: creșteri de taxe sau o abordare mai agresivă din perspectiva colectării a administrației fiscale. După cum s-a văzut și după criza din 2008-2009, inspecțiile fiscale s-au intensificat, abordarea autorităților a fost destul de agresivă și nu de puține ori au căzut victime contribuabilii onești. Este posibil ca, în continuare, să vedem și o creștere a fenomenului de fraudă, mai ales pe zona de TVA. Ne exclud posibilitatea de a crește taxele. Probabil că TVA este prima țintă, deoarece se colectează cel mai repede. Tind să cred că nu se va mai reveni la starea de urgență. Dacă va mai exista un al doilea val de infectări, și cred că spre asta ne îndreptăm, cred că vor fi impuse măsuri de distanțare, dar fără a se reveni la starea de urgență și la măsurile anterioare. Cred că autoritățile vor avea o altă abordare, una diferită, dar care să ne permită să ne continuăm activitatea".

Mihai Rohan, președintele CIROM:
"Industria de construcții va rămâne strategică și a dovedit-o în pandemie că a fost singura care nu s-a oprit deloc, nicio clipă. Producătorii de materiale de construcții au luat măsuri deosebite privind sănătatea oamenilor. Mai mult, pe piața de ciment nu există aglomerări de oameni. Problema noastră cea mai mare a fost legată de transport, deoarece aducem oamenii la lucru cu autobuzele, dar am mărit numărul de autobuze și am făcut în așa fel încât să stea fiecare pe cât un rând. Deci, câteva măsuri s-au luat. Am împins economia înainte, nu am cerut la stat nimic. Dacă în crizele anterioare sectorul de construcții a avut de suferit și a scăzut chiar cu peste 30% în 2008-2009, de data aceasta am fost învingători, iar în criză construcțiile au crescut pe toate sectoarele. Iar dacă construim cu beton, putem avea un consum energetic mai mic: dacă o clădire normală consumă 150-200 kwh/ mp/ an, una construită din beton și izolată corespunzător poate să ajungă la un consum sub 50 kwh/ mp/ an, ceea ce înseamnă o economie extraordinară de energie. Această criză ne-a învățat că industria de construcții și a materialelor poate funcționa, așadar, și în pandemie. Cu precauție, cu grijă, dar este funcțională și merge bine. Schimbările climatice, dar și pandemiile impun o regândire a sistemelor constructive atât la nivelul lucrărilor de artă, cât și al proiectelor administrative. Mă refer la spitalele acelea pe care trebuie să știm să le facem, și să le facem bine, dar și la reducerea consumurilor de energie electrică și a emisiilor de CO2. Dacă ne gândim bine, reușim să facem mari economii. O altă lecție învățată în această criză este aceea că nu te poți baza pe importuri. Industriile de bază trebuie menținute în țară și stimulate. Iar o a treia mare lecție, este digitalizarea, care s-a dovedit vitală, chiar și telemunca. Colegii noștri care lucrau la birou lucrează chiar și acum de acasă, fără nicio problemă. Aceasta este o linie pe care trebuie să mergem și în continuare".

Marius Dorin Lulea, vicepreședintele CTDS:
"Pe șantiere, pandemia de Covid-19 a avut un impact imediat fix în perioada în care s-au introdus restricțiile de circulație, dar acesta nu a fost semnificativ. Nu s-au putut constata reduceri semnificative ale activității. În construcții inerția este foarte mare. Nu vorbim numai de inerția proceselor de construire, ci de inerția întregului proces, pornind de la autorizare și până în faza finală. Dacă ai o placă ce a fost cofrată, trebuie să finalizezi procesul respectiv și să o betonezi, nu poți să o lași în nesiguranță. Același lucru se întâmplă și cu investitorii, spre exemplu. Și acolo există o inerție mare. În momentul în care ai investiții în domeniul rezidențial și sunt implicați mai mulți factori, printre care investitorul, în proiecte mai este implicată și o bancă, ambii, de fapt, devin parteneri în procesul de producție. Producția nu se întinde niciodată pe o lună-două. În general, chiar și pentru o casă simplă, procesul de construcție se întinde pe o perioadă mai mare de timp, undeva la 12-18 luni, iar la clădirile mari din București se poate întinde și pe doi-trei ani, astfel încât proiecția nu este una pe termen scurt. Chiar dacă a venit criza, nu a fost o recesiune economică în care să nu existe finanțele necesare și vorbim aici, într-o primă parte, de sectorul privat. Băncile dispuneau de bani, multe dintre activități s-au suspendat și băncile trebuiau să-și continue activitatea. Banii existau, deci ele au fost interesate să nu blocheze și puținele proiecte de investiții care se aflau în derulare. Astfel, nici investitorul și nici banca nu aveau niciun interes să oprească proiectul, cu atât mai mult cu cât previziunea pentru sectorul construcțiilor este că, dacă s-a apucat de construcția unei clădiri de locuințe, undeva în a doua jumătate a anului viitor urmează să intre în procesul de vânzare. Este un timp care, practic, nu a afectat foarte tare, însă este foarte important ca restricțiile să nu mai apară și să nu apară alte situații noi. Pentru că putem să depășim această perioadă de 3-4 luni, chiar dacă în condiții puțin mai grele. În general, avem nevoie de o perspectivă, și perspectiva este ce vor face acești investitori și cum vor vinde produsele lor începând cu a doua jumătate a anului viitor. Tocmai de aceea cred că este foarte important ca statul, așa cum s-a întâmplat și în criza precedentă, să vină să ia măsuri cu privire la stimularea investițiilor în domeniul construcțiilor. Acest lucru se poate face în două feluri:
1. Prin investiții private, și acestea nu se pot face decât prin creditare ieftină, ori, din câte am înțeles s-au modificat condițiile chiar și pentru programul Prima Casă, și accesarea se face mult mai greu, pentru că a crescut avansul – deci nu este o măsură care să ajute;
2. Prin investițiile realizate de către stat. Ori statul trebuie să vină cu investiții masive în infrastructură, în clădiri. Aici este o problemă foarte mare legată de autoritățile locale (primării, autorități județene). Iar aici nu mai există bani în bugete, pentru că cele două luni de stopare a activității economice au reprezentat două luni în care încasările la bugetele locale au fost foarte scăzute. Există, însă, și investiții finanțate de la bugetul general, și la care plățile au decurs relativ bine, dar există și alte investiții, circa 40% din investițiile publice din România, desfășurate de autoritățile locale, și în care există probleme de finanțare a continuării activității. Există, însă, și o soluție salvatoare, reprezentată de fondurile europene puse la dispoziție pentru redresare. Nu știu dacă să fiu optimist sau sceptic la acest capitol. După cum știm, UE a pus la dispoziția României suma de 33 miliarde euro pentru investiții. Problema este că între alocarea unei sume de bani pentru investiții și folosirea acelei sume este o distanță foarte mare. De exemplu, în ciclul bugetar precedent, perioada de programare ce se apropie de sfârșit, România nu a reușit să folosească nici măcar 25% din fondurile alocate pentru investiții. Deci, practic, statul român, care ar fi trebuit să folosească câteva zeci de miliarde de euro, a preferat să meargă pe un program național, PNDL, care nu este un program rău. Problema este că nu a folosit fondurile europene. Stăm foarte bine cu fondurile alocate de la UE, dar în realitate nu folosim nici 25% și, dacă ar fi să tragem linie, o să ajungem la concluzia că cotizăm mai mult decât primim. Nu este vina UE, ci a «antreprenoriatului politic» din România, care nu a reușit să găsească o soluție pentru debirocratizarea procedurilor de accesare a fondurilor europene. Dau un singur exemplu: durează 2-3 ani de zile să accesezi un fond european, sunt foarte multe foi care trebuie depuse, dar pentru a accesa fonduri prin PNDL este suficientă o cerere, devizul general. Cele 33 de miliarde de euro de la UE ar reprezenta o infuzie de capital extraordinară pentru economia României, dar banii trebuie să ajungă în infrastructură, la autostrăzi. Problema este că acești bani trebuie și accesați. Din 33 de miliarde de euro, 21 de miliarde sunt bani pe care îi primim cu titlu gratuit și 11-12 miliarde se acordă sub formă de credit. Să nu ne trezim, iarăși, în situația în care banii care sunt oferiți gratuit nu sunt folosiți și o să ajungem să folosim banii care se dau din credit, pentru că acolo nu ne mai întreabă nimeni ce am făcut cu ei, ci sunt mulțumiți că i-am primit".

Alexandru Găvozdea, președintele OAR:
"Există ambele extreme în abordarea investitorilor: sunt cei care au continuat fără niciun fel de reținere, în această perioadă, atât fazele de concept și de proiectare, cât și de derulare a investițiilor, dar au existat și destul de multe situații, mai ales pentru investitorii care își bazează portofoliile pe zonele cele mai puternic afectate (horeca și turism, în general), care au temporizat din proiecte, mai ales a celor aflate încă din faze de proiectare. Astfel, că, practic, avem un decalaj. Noi, arhitecții, credem că ce este mai dificil este în fața noastră, credem că încă nu s-a manifestat realmente această oprire a unor proiecte. Pe de altă parte am constatat, atât în perioada stării de urgență, dar și ulterior, când restricțiile au început să fie ridicate, că administrațiile publice locale și autoritățile de avizare sunt, evident, încetinite în activitatea lor și procesele de avizare și autorizare (documentații de urbanism, autorizații de construire etc.) sunt îngreunate și întârziate în toată țara. Dar, în mod paradoxal, au existat și locuri în care lucrurile au mers mai bine decât înainte de criză, ceea ce ne arată cât de puțin predictibil este procesul de avizare/autorizare în România. Noi analizăm atent, la nivel național, prin proiectul «30 de zile» inițiat de OAR, care sunt timpii de eliberare a acestor documentații, și am constatat că există disparități enorme între diversele zone ale țării, și nu doar între polii de creștere și zonele mai puțin active economic. Rezolvarea acestei probleme stă în digitalizare. Și aici cred că industria construcțiilor, în partea de început a procesului investițional, de concept, proiectare, avizare, autorizare, dar și în urmărirea, asistarea procesului efectiv de construire, poate să facă niște pași foarte ușori deja, datorită experiențelor anterioare acumulate în tranziția spre proiectarea asistată de calculator în controlul și managementul cantităților și lucrărilor cu un software specializat, care ușurează foarte mult munca și facilitează accelerarea unor pași. Noile tehnologii încep să fie tot mai mult integrate atât pe șantierele mari, de anvergură, dar și în cazul celor mai mici. În acest fel, lucrurile se pot simplifica și fluidiza. În continuare, nu cred că va fi prea curând momentul în care să spunem că suntem în era post-Covid. Probabil că va trebui să trăim cu coronavirusul sau cu diversele variațiuni care se vor forma prin mutații. Probabil va trebui să ne pregătim pentru a funcționa, pe termen lung, pe principii de distanțare socială și de protecție, cât se poate, a activității, fără ca aceasta să ducă la blocaj sau lockdown permanent. Trebuie doar să ne pregătim și să fim conștienți că este posibil să trăim o vreme, destul de îndelungată, poate de ordinul anilor, cu o situație care să planeze, în continuare, asupra noastră. Și cred că, cu cât ne vom găsi instrumentele mai repede (și construcțiile sunt un sector care găsește soluții la probleme), cu atât ne va fi mai ușor să ne adaptăm și să ne eficientizăm într-o nouă normalitate a activității noastre. Sectorul construcțiilor este unul strategic. Recunoașterea acestuia în finalul anului 2018 de către Guvern este binevenită și bineînțeles că el va continua să fie extrem de important. Ceea ce aș pune în discuție este, însă, dacă putem să credem că putem reveni exact la normalitatea de acum 6 luni sau dacă trebuie să îmbrățișăm o nouă normalitate, în care lucrurile să fie puțin altfel privite. Cu cât vom fi mai agili în a ne adapta regulilor societății, cu atât va fi mai rapidă revenirea, pentru că eu cred că încă nu este atât de gravă situația din construcții ca în 2008-2009, dar cred totuși că, datorită inerției, lucrurile pot să se agraveze. După criza anterioară, în zona proiectării revenirea a avut loc după aproape 10 ani. Adică abia înainte de Covid piața de proiectare începuse să se apropie de nivelul din 2008-2009. Este mult mai plată curba de revenire, chiar și în comparație cu sectorul de construcții, și suspectez că ceva similar ar putea fi luat în calcul și în această perioadă. Suntem, așadar, extrem de interesați să contribuim la accelerarea ieșirii din criză".

Adriana Iftime, director general FPSC:
"Am început 2020 cu multă speranță că va fi un an special, cu multe investiții pentru constructori, dar efectele pandemiei ne-au schimbat complet perspectivele și va trebui să ne adaptăm la noile condiții, așa cum au făcut-o și alte sectoare de activitate. Din fericire, am putut să facem acest lucru, când altor sectoare le-a fost imposibil. La sfârșitul lui 2018, FPSC a semnat acel acord cu Guvernul prin care declaram sectorul construcțiilor strategic pentru 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019. Acum constatăm că sectorul nostru poate să fie, și chiar este, unul pe care economia românească se poate baza în perioada următoare. În ceea ce privește impactul asupra companiilor din construcții, au fost afectate diferit segmentele de activitate ale domeniului. Cel mai mult au fost afectați producătorii de materiale de construcții. Am avut tot timpul, în aceste 3-4 luni, contact permanent cu firmele de construcții și nimeni nu a raportat îmbolnăviri în cadrul angajaților din șantiere. Evident că s-au luat măsuri suplimentare de protecție, care au adus și costuri suplimentare. Dar nu aceasta este problema, pentru că nu au depășit 20-25 de euro/ angajat/ lună, lucru suportabil pentru firme. Cel mai important a fost, însă, că ne-am putut continua activitatea. Ca o diferențiere a modului în care s-a manifestat criza, una din zonele afectate a fost cea imobiliară, care, în anii anteriori în care investițiile în construcții nu au atins cifrele pe care le așteptam, a fost cel care a ținut steagul sus pentru construcții. Este explicabil că, în momentul în care oamenii au început să-și diminueze veniturile, a apărut îngrijorarea dacă mai pot sau nu să-și achiziționeze o locuință. Sigur că fiecare dezvoltator își face socotelile lui și, unde lucrările sunt avansate, își va gestiona proiectul spre finalizare și vânzări. Acolo unde șantierele erau mai la început, din informațiile pe care le avem, lucrările au stagnat. Au mai fost și situații în care unele autorități publice, care sunt autorități contractante, și-au redus activitatea în șantiere, că au avut de acoperit și salarii și au avut de pus în balanță acest lucru: dacă își continuă activitatea investițională sau dacă își asigură salariile angajaților. Per total, aș putea spune că peste 80% din firmele de construcții nu au avut de suferit și firmele mari, în general, chiar nu au resimțit criza deloc. Într-o altă ordine de idei, lucrul de acasă ne-a condus la conștientizarea faptului că locuința trebuie să se redefinească. Dacă avem posibilitatea să lucrăm de acasă, atunci trebuie să avem și condițiile de muncă optime pentru a face acest lucru. De aceea, noi încercăm să redefinim locuința. În acest moment, Legea nr. 114/1996, legea locuinței, se raportează la locuința standard de 100 mp, apartament cu 3 camere și dependințe. Vrem să extindem puțin această idee și să includem în varianta standard de locuință o cameră în plus, care să fie camera birou/ de studiu/ de lucru. Am venit cu această propunere la pachet cu extinderea TVA pentru locuințe mai mari, să ne raportăm acum la 150 mp de locuințe standard, sau să se acorde credite cu TVA redus la 5% pentru locuințe care merg, ca preț, până la 750.000 de lei. Este o idee destul de proaspătă, am transmis-o către Guvern. În continuare, România are nevoie de investiții masive în zona publică și așteptăm de la stat să își îndrepte sume importante către investiții. Aceasta considerăm că este soluția salvatoare a economiei. Și noi suntem pregătiți, chiar și cu problemele pe care le avem, să facem față".

PARTENERI INSTITUTIONALI

OAR
CIROM
AICPS
FPSC
ADUC
CNI
ARACO
RGBC
CTDS
PPTT
AHK
PSC
APIVMR
ROENEF
OER
OAER
ROMEPS
PRO-NZEB
AAECR
mfe
ECONET
BPIE
APMCR
UAUIM
UTCB
SIEAR
ASI
AIIR
AIVR
ARCA
PREFBETON
PROBCA
CSOC
FGS

ORGANIZATORI

Agenda
FEREASTRA
DEPARTAMENT ORGANIZARE: Adresa: Str. Ienachita Vacarescu 17, Sector 4, Bucuresti; Tel./Fax: 021-336.04.16, 021-336.04.17; E-mail: office@euroconferinte.ro
© Copyright 2007-2022 EURO-Constructii & EURO-Fereastra.
Click aici pentru revocare consimțământ Cookie