Videoconferinta
Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!
Joi, 25 iunie 2020, de la ora 11.00
Aflati ACUM care sunt noile tendinte care modeleaza
viitorul constructiilor din Romania, dupa pandemie!
Agenda Constructiilor va invita la videoconferinta EURO-Constructii 2020 cu tema:
Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii
Care sunt noile tendinte care modeleaza viitorul constructiilor, dupa pandemie?
Joi, 25 iunie 2020, de la ora 11.00
AGENDA
Prima videoconferinta EURO-Constructii 2020 pune in discutie subiecte precum:
- Efecte actuale si viitoare ale pandemiei asupra pietei de constructii
- Noi oportunitati si perspective in industria de constructii, dupa criza sanitara
- Impactul crizei si noii factori perturbatori: Schimbarile bune raman?
- Planul national de dezvoltare: proiecte strategice, investitii si surse de finantare
- Dezvoltarea durabila in Romania: vis sau realitate?
- Stabilizarea lantului de aprovizionare si identificarea noilor contracte de lucrari
- Reducerea termenelor de executie prin integrarea noilor tehnologii de pre-fabricare
- Piata muncii, intre nevoia de restructurare si pastrarea personalului calificat
- Acces la un nivel superior de profitabilitate prin inovare, digitalizare si automatizare
SPEAKERI
Invitati la editia iunie a videoconferintei EURO-Constructii 2020 sunt:
- Adriana IFTIME, Director General FPSC - Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii
- Alexandru GAVOZDEA, Presedinte OAR - Ordinul Arhitectilor din Romania
- Mihai ROHAN, Presedinte CIROM - Patronatul din Industria Cimentului
- Sorin BIBAN, Senior Tax Manager, Biris Goran SPARL
- Adrian CEFALAN, Director Investitii CNI - Compania Nationala de Investitii
- Marius LULEA, Vicepresedinte CTDS - Consiliul Tehnic al Dirigintilor de Santier
- Elena MITEA, Redactor-sef, Agenda Constructiilor
SPEAKERI
Adriana Iftime
FPSC
Sorin Biban
Biris Goran SPARL
Elena Icleanu
Agenda Constructiilor
Alexandru Găvozdea
Adrian Cefalan
CNI
Mihai Rohan
CIROM
Marius Lulea
CTDS
PARTENERI
SUSTINATORI
Sectorul de construcții rămâne unul dintre motoarele economiei
Sorin Biban, Senior Tax Manager la compania Biriș Goran:
"O mare parte din măsurile economice luate de autorități în perioada pandemiei se concentrează pe colectarea la buget și nu pe ajutorarea afacerilor afectate serios de criză. Măsura cu bonificația acordată pentru plata taxelor folosește celor care au profit și care au bani să-și plătească impozitele, și nu celor care au fost serios afectați de criză. Trebuie mai întâi să ajutăm economia, și apoi să ne ocupăm de colectare. Dacă nu avem economie, adică de unde colecta, degeaba venim cu măsuri agresive de colectare. Mai mult, măsurile luate de autorități nu sunt foarte clare și au fost interpretate diferit de autoritățile fiscale. Am avut destul de multe întrebări din partea clienților cu privire la interpretarea textelor de lege publicate în perioada aceasta în Monitorul Oficial. Inclusiv pe partea de fiscalitate. De exemplu, în cazul bonificației de 5% la impozitul pe profit, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a avut o abordare destul de clară de la bun început, dar interpretarea ANAF a fost alta. Cei de la ANAF susțineau că bonificația se putea acorda numai dacă au fost îndeplinite toate celelalte obligații fiscale. O măsură bună, inclusiv pentru sectorul construcțiilor, a fost cea care vizează rambursarea de TVA cu control ulterior și care urmează să se prelungească până pe 25 octombrie. Aceasta nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial. O altă măsură ce ar fi de foarte mare ajutor în această perioadă ar veni tot din zona de TVA. Pe partea de TVA, mai ales, se puteau relaxa condițiile pentru ajustarea bazei de impozitare în situația neplății facturilor. În momentul de față nu se poate face asta decât atunci când debitorul intră în insolvență sau în faliment. În acest moment, prognoza Comisiei Europene pentru România indică o scădere de 6% a PIB în 2020 și o creștere de 4,2% în 2021, în procente, de la an la an. Se estimează o revenire, dar numai parțială, în 2021. Probabil în 2022 se va reveni la nivelul anterior crizei. Depinde foarte mult și de măsurile pe care le vor lua autoritățile în perioada următoare, mai ales în 2021, în special că trebuie ținut cont de faptul că România a intrat în criză cu un deficit bugetar destul de mare și estimările sunt că acesta va crește. Tot Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în 2020, respectiv 11,4% în 2021. Va exista o presiune foarte mare din perspectiva colectării și atunci s-ar putea să vedem unele măsuri: creșteri de taxe sau o abordare mai agresivă din perspectiva colectării a administrației fiscale. După cum s-a văzut și după criza din 2008-2009, inspecțiile fiscale s-au intensificat, abordarea autorităților a fost destul de agresivă și nu de puține ori au căzut victime contribuabilii onești. Este posibil ca, în continuare, să vedem și o creștere a fenomenului de fraudă, mai ales pe zona de TVA. Ne exclud posibilitatea de a crește taxele. Probabil că TVA este prima țintă, deoarece se colectează cel mai repede. Tind să cred că nu se va mai reveni la starea de urgență. Dacă va mai exista un al doilea val de infectări, și cred că spre asta ne îndreptăm, cred că vor fi impuse măsuri de distanțare, dar fără a se reveni la starea de urgență și la măsurile anterioare. Cred că autoritățile vor avea o altă abordare, una diferită, dar care să ne permită să ne continuăm activitatea".
Mihai Rohan, președintele CIROM:
"Industria de construcții va rămâne strategică și a dovedit-o în pandemie că a fost singura care nu s-a oprit deloc, nicio clipă. Producătorii de materiale de construcții au luat măsuri deosebite privind sănătatea oamenilor. Mai mult, pe piața de ciment nu există aglomerări de oameni. Problema noastră cea mai mare a fost legată de transport, deoarece aducem oamenii la lucru cu autobuzele, dar am mărit numărul de autobuze și am făcut în așa fel încât să stea fiecare pe cât un rând. Deci, câteva măsuri s-au luat. Am împins economia înainte, nu am cerut la stat nimic. Dacă în crizele anterioare sectorul de construcții a avut de suferit și a scăzut chiar cu peste 30% în 2008-2009, de data aceasta am fost învingători, iar în criză construcțiile au crescut pe toate sectoarele. Iar dacă construim cu beton, putem avea un consum energetic mai mic: dacă o clădire normală consumă 150-200 kwh/ mp/ an, una construită din beton și izolată corespunzător poate să ajungă la un consum sub 50 kwh/ mp/ an, ceea ce înseamnă o economie extraordinară de energie. Această criză ne-a învățat că industria de construcții și a materialelor poate funcționa, așadar, și în pandemie. Cu precauție, cu grijă, dar este funcțională și merge bine. Schimbările climatice, dar și pandemiile impun o regândire a sistemelor constructive atât la nivelul lucrărilor de artă, cât și al proiectelor administrative. Mă refer la spitalele acelea pe care trebuie să știm să le facem, și să le facem bine, dar și la reducerea consumurilor de energie electrică și a emisiilor de CO2. Dacă ne gândim bine, reușim să facem mari economii. O altă lecție învățată în această criză este aceea că nu te poți baza pe importuri. Industriile de bază trebuie menținute în țară și stimulate. Iar o a treia mare lecție, este digitalizarea, care s-a dovedit vitală, chiar și telemunca. Colegii noștri care lucrau la birou lucrează chiar și acum de acasă, fără nicio problemă. Aceasta este o linie pe care trebuie să mergem și în continuare".
Marius Dorin Lulea, vicepreședintele CTDS:
"Pe șantiere, pandemia de Covid-19 a avut un impact imediat fix în perioada în care s-au introdus restricțiile de circulație, dar acesta nu a fost semnificativ. Nu s-au putut constata reduceri semnificative ale activității. În construcții inerția este foarte mare. Nu vorbim numai de inerția proceselor de construire, ci de inerția întregului proces, pornind de la autorizare și până în faza finală. Dacă ai o placă ce a fost cofrată, trebuie să finalizezi procesul respectiv și să o betonezi, nu poți să o lași în nesiguranță. Același lucru se întâmplă și cu investitorii, spre exemplu. Și acolo există o inerție mare. În momentul în care ai investiții în domeniul rezidențial și sunt implicați mai mulți factori, printre care investitorul, în proiecte mai este implicată și o bancă, ambii, de fapt, devin parteneri în procesul de producție. Producția nu se întinde niciodată pe o lună-două. În general, chiar și pentru o casă simplă, procesul de construcție se întinde pe o perioadă mai mare de timp, undeva la 12-18 luni, iar la clădirile mari din București se poate întinde și pe doi-trei ani, astfel încât proiecția nu este una pe termen scurt. Chiar dacă a venit criza, nu a fost o recesiune economică în care să nu existe finanțele necesare și vorbim aici, într-o primă parte, de sectorul privat. Băncile dispuneau de bani, multe dintre activități s-au suspendat și băncile trebuiau să-și continue activitatea. Banii existau, deci ele au fost interesate să nu blocheze și puținele proiecte de investiții care se aflau în derulare. Astfel, nici investitorul și nici banca nu aveau niciun interes să oprească proiectul, cu atât mai mult cu cât previziunea pentru sectorul construcțiilor este că, dacă s-a apucat de construcția unei clădiri de locuințe, undeva în a doua jumătate a anului viitor urmează să intre în procesul de vânzare. Este un timp care, practic, nu a afectat foarte tare, însă este foarte important ca restricțiile să nu mai apară și să nu apară alte situații noi. Pentru că putem să depășim această perioadă de 3-4 luni, chiar dacă în condiții puțin mai grele. În general, avem nevoie de o perspectivă, și perspectiva este ce vor face acești investitori și cum vor vinde produsele lor începând cu a doua jumătate a anului viitor. Tocmai de aceea cred că este foarte important ca statul, așa cum s-a întâmplat și în criza precedentă, să vină să ia măsuri cu privire la stimularea investițiilor în domeniul construcțiilor. Acest lucru se poate face în două feluri:
1. Prin investiții private, și acestea nu se pot face decât prin creditare ieftină, ori, din câte am înțeles s-au modificat condițiile chiar și pentru programul Prima Casă, și accesarea se face mult mai greu, pentru că a crescut avansul – deci nu este o măsură care să ajute;
2. Prin investițiile realizate de către stat. Ori statul trebuie să vină cu investiții masive în infrastructură, în clădiri. Aici este o problemă foarte mare legată de autoritățile locale (primării, autorități județene). Iar aici nu mai există bani în bugete, pentru că cele două luni de stopare a activității economice au reprezentat două luni în care încasările la bugetele locale au fost foarte scăzute. Există, însă, și investiții finanțate de la bugetul general, și la care plățile au decurs relativ bine, dar există și alte investiții, circa 40% din investițiile publice din România, desfășurate de autoritățile locale, și în care există probleme de finanțare a continuării activității. Există, însă, și o soluție salvatoare, reprezentată de fondurile europene puse la dispoziție pentru redresare. Nu știu dacă să fiu optimist sau sceptic la acest capitol. După cum știm, UE a pus la dispoziția României suma de 33 miliarde euro pentru investiții. Problema este că între alocarea unei sume de bani pentru investiții și folosirea acelei sume este o distanță foarte mare. De exemplu, în ciclul bugetar precedent, perioada de programare ce se apropie de sfârșit, România nu a reușit să folosească nici măcar 25% din fondurile alocate pentru investiții. Deci, practic, statul român, care ar fi trebuit să folosească câteva zeci de miliarde de euro, a preferat să meargă pe un program național, PNDL, care nu este un program rău. Problema este că nu a folosit fondurile europene. Stăm foarte bine cu fondurile alocate de la UE, dar în realitate nu folosim nici 25% și, dacă ar fi să tragem linie, o să ajungem la concluzia că cotizăm mai mult decât primim. Nu este vina UE, ci a «antreprenoriatului politic» din România, care nu a reușit să găsească o soluție pentru debirocratizarea procedurilor de accesare a fondurilor europene. Dau un singur exemplu: durează 2-3 ani de zile să accesezi un fond european, sunt foarte multe foi care trebuie depuse, dar pentru a accesa fonduri prin PNDL este suficientă o cerere, devizul general. Cele 33 de miliarde de euro de la UE ar reprezenta o infuzie de capital extraordinară pentru economia României, dar banii trebuie să ajungă în infrastructură, la autostrăzi. Problema este că acești bani trebuie și accesați. Din 33 de miliarde de euro, 21 de miliarde sunt bani pe care îi primim cu titlu gratuit și 11-12 miliarde se acordă sub formă de credit. Să nu ne trezim, iarăși, în situația în care banii care sunt oferiți gratuit nu sunt folosiți și o să ajungem să folosim banii care se dau din credit, pentru că acolo nu ne mai întreabă nimeni ce am făcut cu ei, ci sunt mulțumiți că i-am primit".
Alexandru Găvozdea, președintele OAR:
"Există ambele extreme în abordarea investitorilor: sunt cei care au continuat fără niciun fel de reținere, în această perioadă, atât fazele de concept și de proiectare, cât și de derulare a investițiilor, dar au existat și destul de multe situații, mai ales pentru investitorii care își bazează portofoliile pe zonele cele mai puternic afectate (horeca și turism, în general), care au temporizat din proiecte, mai ales a celor aflate încă din faze de proiectare. Astfel, că, practic, avem un decalaj. Noi, arhitecții, credem că ce este mai dificil este în fața noastră, credem că încă nu s-a manifestat realmente această oprire a unor proiecte. Pe de altă parte am constatat, atât în perioada stării de urgență, dar și ulterior, când restricțiile au început să fie ridicate, că administrațiile publice locale și autoritățile de avizare sunt, evident, încetinite în activitatea lor și procesele de avizare și autorizare (documentații de urbanism, autorizații de construire etc.) sunt îngreunate și întârziate în toată țara. Dar, în mod paradoxal, au existat și locuri în care lucrurile au mers mai bine decât înainte de criză, ceea ce ne arată cât de puțin predictibil este procesul de avizare/autorizare în România. Noi analizăm atent, la nivel național, prin proiectul «30 de zile» inițiat de OAR, care sunt timpii de eliberare a acestor documentații, și am constatat că există disparități enorme între diversele zone ale țării, și nu doar între polii de creștere și zonele mai puțin active economic. Rezolvarea acestei probleme stă în digitalizare. Și aici cred că industria construcțiilor, în partea de început a procesului investițional, de concept, proiectare, avizare, autorizare, dar și în urmărirea, asistarea procesului efectiv de construire, poate să facă niște pași foarte ușori deja, datorită experiențelor anterioare acumulate în tranziția spre proiectarea asistată de calculator în controlul și managementul cantităților și lucrărilor cu un software specializat, care ușurează foarte mult munca și facilitează accelerarea unor pași. Noile tehnologii încep să fie tot mai mult integrate atât pe șantierele mari, de anvergură, dar și în cazul celor mai mici. În acest fel, lucrurile se pot simplifica și fluidiza. În continuare, nu cred că va fi prea curând momentul în care să spunem că suntem în era post-Covid. Probabil că va trebui să trăim cu coronavirusul sau cu diversele variațiuni care se vor forma prin mutații. Probabil va trebui să ne pregătim pentru a funcționa, pe termen lung, pe principii de distanțare socială și de protecție, cât se poate, a activității, fără ca aceasta să ducă la blocaj sau lockdown permanent. Trebuie doar să ne pregătim și să fim conștienți că este posibil să trăim o vreme, destul de îndelungată, poate de ordinul anilor, cu o situație care să planeze, în continuare, asupra noastră. Și cred că, cu cât ne vom găsi instrumentele mai repede (și construcțiile sunt un sector care găsește soluții la probleme), cu atât ne va fi mai ușor să ne adaptăm și să ne eficientizăm într-o nouă normalitate a activității noastre. Sectorul construcțiilor este unul strategic. Recunoașterea acestuia în finalul anului 2018 de către Guvern este binevenită și bineînțeles că el va continua să fie extrem de important. Ceea ce aș pune în discuție este, însă, dacă putem să credem că putem reveni exact la normalitatea de acum 6 luni sau dacă trebuie să îmbrățișăm o nouă normalitate, în care lucrurile să fie puțin altfel privite. Cu cât vom fi mai agili în a ne adapta regulilor societății, cu atât va fi mai rapidă revenirea, pentru că eu cred că încă nu este atât de gravă situația din construcții ca în 2008-2009, dar cred totuși că, datorită inerției, lucrurile pot să se agraveze. După criza anterioară, în zona proiectării revenirea a avut loc după aproape 10 ani. Adică abia înainte de Covid piața de proiectare începuse să se apropie de nivelul din 2008-2009. Este mult mai plată curba de revenire, chiar și în comparație cu sectorul de construcții, și suspectez că ceva similar ar putea fi luat în calcul și în această perioadă. Suntem, așadar, extrem de interesați să contribuim la accelerarea ieșirii din criză".
Adriana Iftime, director general FPSC:
"Am început 2020 cu multă speranță că va fi un an special, cu multe investiții pentru constructori, dar efectele pandemiei ne-au schimbat complet perspectivele și va trebui să ne adaptăm la noile condiții, așa cum au făcut-o și alte sectoare de activitate. Din fericire, am putut să facem acest lucru, când altor sectoare le-a fost imposibil. La sfârșitul lui 2018, FPSC a semnat acel acord cu Guvernul prin care declaram sectorul construcțiilor strategic pentru 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019. Acum constatăm că sectorul nostru poate să fie, și chiar este, unul pe care economia românească se poate baza în perioada următoare. În ceea ce privește impactul asupra companiilor din construcții, au fost afectate diferit segmentele de activitate ale domeniului. Cel mai mult au fost afectați producătorii de materiale de construcții. Am avut tot timpul, în aceste 3-4 luni, contact permanent cu firmele de construcții și nimeni nu a raportat îmbolnăviri în cadrul angajaților din șantiere. Evident că s-au luat măsuri suplimentare de protecție, care au adus și costuri suplimentare. Dar nu aceasta este problema, pentru că nu au depășit 20-25 de euro/ angajat/ lună, lucru suportabil pentru firme. Cel mai important a fost, însă, că ne-am putut continua activitatea. Ca o diferențiere a modului în care s-a manifestat criza, una din zonele afectate a fost cea imobiliară, care, în anii anteriori în care investițiile în construcții nu au atins cifrele pe care le așteptam, a fost cel care a ținut steagul sus pentru construcții. Este explicabil că, în momentul în care oamenii au început să-și diminueze veniturile, a apărut îngrijorarea dacă mai pot sau nu să-și achiziționeze o locuință. Sigur că fiecare dezvoltator își face socotelile lui și, unde lucrările sunt avansate, își va gestiona proiectul spre finalizare și vânzări. Acolo unde șantierele erau mai la început, din informațiile pe care le avem, lucrările au stagnat. Au mai fost și situații în care unele autorități publice, care sunt autorități contractante, și-au redus activitatea în șantiere, că au avut de acoperit și salarii și au avut de pus în balanță acest lucru: dacă își continuă activitatea investițională sau dacă își asigură salariile angajaților. Per total, aș putea spune că peste 80% din firmele de construcții nu au avut de suferit și firmele mari, în general, chiar nu au resimțit criza deloc. Într-o altă ordine de idei, lucrul de acasă ne-a condus la conștientizarea faptului că locuința trebuie să se redefinească. Dacă avem posibilitatea să lucrăm de acasă, atunci trebuie să avem și condițiile de muncă optime pentru a face acest lucru. De aceea, noi încercăm să redefinim locuința. În acest moment, Legea nr. 114/1996, legea locuinței, se raportează la locuința standard de 100 mp, apartament cu 3 camere și dependințe. Vrem să extindem puțin această idee și să includem în varianta standard de locuință o cameră în plus, care să fie camera birou/ de studiu/ de lucru. Am venit cu această propunere la pachet cu extinderea TVA pentru locuințe mai mari, să ne raportăm acum la 150 mp de locuințe standard, sau să se acorde credite cu TVA redus la 5% pentru locuințe care merg, ca preț, până la 750.000 de lei. Este o idee destul de proaspătă, am transmis-o către Guvern. În continuare, România are nevoie de investiții masive în zona publică și așteptăm de la stat să își îndrepte sume importante către investiții. Aceasta considerăm că este soluția salvatoare a economiei. Și noi suntem pregătiți, chiar și cu problemele pe care le avem, să facem față".