Videoconferinta

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Influenta Planului European "Renovation wave" si a Programului de Finantare "Casa eficienta Energetic" pe piata de constructii si domeniile conexe din Romania

Joi, 29 octombrie 2020, de la ora 11.00

Aflati ACUM care sunt noile tendinte care modeleaza
viitorul constructiilor din Romania, dupa pandemie!

 

Agenda Constructiilor va invita la videoconferinta EURO-Constructii 2020 cu tema:

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Influenta Planului European "Renovation wave"
si a Programului de Finantare "Casa eficienta Energetic"
pe piata de constructii si domeniile conexe din Romania.

Joi, 29 octombrie 2020, de la ora 11.00

AGENDA

“Dorim ca orice persoana din Europa sa aiba o locuinta pe care sa o poata ilumina, incalzi sau raci fara a intra in datorii sau fara a dauna planetei”, a declarat Frans Timmermans, Vicepresedinte executiv pentru GREEN DEAL / Pactul Verde European.

Initiativa „Valul de renovare a cladirilor” presupune:
- Rate duble de renovare in urmatorii zece ani
- 35 de milioane de cladiri renovate pana in 2030
- Renovari care sa duca la cresterea eficientei energetice
- Implementare de noi solutii pentru utilizarea eficienta a resurselor
- Creare 160.000 de locuri de munca „verzi” suplimentare in constructii.

“Incurajam Guvernul sa aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienta energetica a
cladirilor din fondurile de redresare economica pe care Uniunea Europeana le pune la
dispozitie. Cladirile ineficiente energetic sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze
cu efect de sera la nivel european, asadar ar trebui sa aiba alocata suma corespondenta din
fondurile de 11,3 miliarde destinate reducerii acestor emisii conform cerintelor Pactului verde
european, adica minimum 4 miliarde de euro. Aceste fonduri ar reprezenta o investitie cu o
mare valoare adaugata pentru economia Romaniei, pentru cresterea nivelului si calitatii
traiului pentru cetatenii romani, pentru contributia la un mediu mai curat, pentru crearea de locuri de munca si pentru reducerea dependentei de importurile de energie", afirma reprezentantii Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania, Asociatiei Inginerilor de Instalatii din Romania, Asociatia Cluster pro-nZEB, Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi / Romania Green Building Council, Energy Policy Group, Asociatiei QETICS, Ordinului Auditorilor Energetici din Romania, Patronatul Societatilor de Constructii, Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta din Romania si Asociatiei pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri - ROENEF.

SPEAKERI

Lectori invitati la editia octombrie a videoconferintei EURO-Constructii 2020:

  • Emilia-Cerna MLADIN, Presedinte AAECR
    - Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania
  • Horea-Arthur ȘARLEA, Subsecretar de Stat, MLPDA
    - Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei
  • Mihai MOIA, Director Executiv ROENEF
    - Asociatia Romana pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri
  • Catalin LUNGU, Presedinte AIIR - Filiala Valahia
    - Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania (UTCB, REHVA, OAER)
  • Marius ȘOFLETE, Inginer constructor, proiectant de case pasive
    și cofondator al biroului de proiectare Inginerie Creativă
  • Lucian LUMEZEANU, Public Affairs & Public Relations Manager, ROCKWOOL Romania
  • Elena MITEA, Redactor-sef, Agenda Constructiilor

SPEAKERI

Emilia-Cerna Mladin
Emilia-Cerna Mladin
AAECR
Cătălin Lungu
Cătălin Lungu

AIIR

Elena Icleanu
Elena Icleanu

Agenda Constructiilor

Horea-Arthur Șarlea
Horea-Arthur Șarlea

MLPDA

Lucian Lumezeanu
Lucian Lumezeanu

ROCKWOOL Romania

Mihai Moia
Mihai Moia

ROENEF

Marius Șoflete
Marius Șoflete

Inginerie Creativă

PARTENERI

Rehau
ROCKWOOL
ALUPROF
Hilti
 VELUX România
CAD-PLAN
HABITAT
Aveti oportunitatea de a deveni PARTENER al evenimentelor. Solicitați oferta!

SUSTINATORI

Passive_House_Institute_phi
acvatot
ALUKONIGSTAHL
bogart
celco
strabag
porr
Izotec Group
bergerat_Monnoyeur
ejot
ssab
kleemann
Aveti oportunitatea de a deveni SUSTINATOR al evenimentelor. Solicitați oferta!

ACUM este momentul pentru renovarea energetică a clădirilor! 
NOW is the time to renovate the buildings and make them energy efficient!

Acum este momentul ca statele membre, inclusiv România, să înceapă să-și renoveze clădirile și să le facă eficiente energetic, chiar dacă cerințele minime de performanță energetică vor fi disponibile abia de anul viitor. Strategia europeană Renovation Wave reprezintă o soluție aflată la îndemână, pe care o putem folosi, ca țară, în planurile de redresare în contextul Covid-19, dar și pentru a reduce emisiile de carbon și a crea locuri de muncă, în același timp. Pe 14 octombrie, Comisia Europeană a lansat Renovation Wave, noua strategie prin care intenționează să dubleze rata anuală de renovare a clădirilor din UE, care este în prezent la aproximativ 1%, și să modernizeze și să eficientizeze energetic 35 de milioane de clădiri până în 2030. Pentru finanțarea obiectivelor de renovare, CE a creat Facilitatea de Recuperare și Reziliență (The Recovery and Resilience Facility), aflată în prezent în negocieri, și prin care a agreat să aloce fonduri totale de 672,5 miliarde euro pentru obiectivele propuse. Din această sumă, aproximativ 37% vor reprezenta finanțări pentru cheltuielile legate de schimbările climatice și utilizate pentru investiții în renovarea energetică a clădirilor, adică circa 275 miliarde euro.
Pe această temă, publicația Agenda Construcțiilor a organizat, pe 29 octombrie 2020 EURO-Construcții, o dezbatere în mediul online la care au participat reprezentanți și decidenți ai pieței de construcții. Cea de-a treia ediție a seriei de video-conferințe EURO-Construcții a avut ca subiect de dezbatere "Ce influență vor avea Planul European Renovation Wave și Programul de finanțare Casa Eficientă Energetic pe piața de construcții și în domeniile conexe?". Evenimentul, ce s-a derulat pe o perioadă de aproximativ 4 ore, s-a bucurat de interesul unui număr foarte mare de urmăritori, specialiști în proiectare, construcție și auditori energetici, atingând aproape 2.000 de vizualizări pe Facebook și peste 200 pe Youtube, în timp real. Partenerii videoconferinței sunt ROCKWOOL România, Rehau Polymer România, Hilti România, Aluprof, CAD-PLAN, Habitat for Humanity și Velux.

Now is the time for member states, including Romania, to renovate buildings and make them energy efficient, even though the minimum energy performance requirements will only be available in 2021. The European Renovation Wave strategy is a handy solution that we can use, as a country, in recovery plans in the context of Covid-19, but also to reduce carbon emissions and create jobs at the same time. On 14th October, 2020, the European Commission launched EU Renovation Wave, a new strategy that aims to double the EU's annual building renovation rate, which is currently around 1%, and renovate 35 million buildings, and make them more energy-efficient, by 2030. In order to finance the renovation objectives, the EC created the Recovery and Resilience Facility, which is currently being negotiated, and through which it agreed to allocate a total of 672.5 billion euro in funding the proposed objectives. Of this amount, approximately 37% will be allocated for climate change expenditure and used for investment in energy renovation of buildings, ie about 275 billion euro. On this topic, Agenda Construcțiilor Magazine organized, on October 29th, 2020, EURO-Construcții video conference, a debate in the online environment attended by representatives and decision makers of the construction sector in Romania. The third edition of the EURO-Construcții video conference series, organized by Agenda Construcțiilor, had as topic of debate "What influence will the EU Renovation Wave Plan and the Energy Efficient House financing program have on the construction market and in related fields?". The event, which lasted about 4 hours, enjoyed the interest of a large number of followers, specialists in design, construction and energy auditors, reaching almost 2,000 views on Facebook and over 200 on Youtube.

Ce este de făcut?
Pentru îndeplinirea obiectivelor ce ar trebui să ducă spre neutralitatea climatică a Europei în 2050, executivul Uniunii Europene trebuie să asigure, în primul rând, claritate în cerințele și reglementările sale, predictibilitate, și să facă acest lucru în mod uniform, pe măsură ce statele membre avansează cu planurile naționale de renovare. Din 2021, Comisia Europeană va propune standarde minime obligatorii cu privire la performanță energetică a clădirilor din Europa, în ideea de a reduce emisiile poluante și a crea locuri de muncă în sectorul renovării. Executivul comunitar ar urma să propună aceste standarde anul viitor, la finalul unei analize care îi va permite să decidă când vor intra în vigoare și ce nivel de economii de energie trebuie să atingă fiecare clădire. Toate tipurile de clădiri vor fi acoperite de viitoarele standarde.
România va trebui să urmeze valul de renovare, să finalizeze și să aprobe Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung, să îmbunătățească și să adapteze cadrul legal și să înceapă marea renovare. Cum vor fi implementate noile strategii și programe în România? Care sunt pașii de urmat în direcția bună și ce probleme vor apărea pe acest drum? Ce șanse avem, ca țară, în noul context? Ce ar trebui să facă România urgent pentru a accesa fondurile necesare pentru asigurarea pragului de renovare de 3% prevăzut în proiectul Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung? Cum văd companiile viitorul și cum își adaptează forța de muncă?
La aceste întrebări, și nu numai, au încercat să răspundă participanții la EURO-Construcții.
Horea-Arthur Șarlea, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA):
"Pentru Renovation Wave avem la dispoziție un buget de aproximativ 275 miliarde euro pe care toate țările din Europa vor putea să le acceseze. Acestea vor fi completate cu fonduri private, dar și cu fonduri de la bugetele de stat ale fiecărei țări. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a pregătit deja Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung și a elaborat Hotărârea de Guvern pentru aprobarea acesteia, care se află în curs de avizare interministerială. Avem multe observații din partea altor ministere care au rol de avizare, observații care sunt deja preluate de MLPDA și urmează să promovăm această HG pe la sfârșitul lunii noiembrie 2020. Conform scenariului adoptat în baza statisticii pe care o avem la dispoziție în legătură cu parcul național de clădiri, am concluzionat că ar fi nevoie de o investiție totală de aproximativ 12,8 miliarde euro (circa 64 miliarde lei) pentru costurile implementării strategiei până în 2030. Suma va proveni și din alte surse de finanțare, nu numai din Planul Național de Redresare și Reziliență. În plus, pentru perioada 2021-2027 am solicitat o sumă de aproximativ 9,65 miliarde lei pentru aceste strategii pe care astăzi le dezvoltăm și, până la concurența sumei de 9,65 miliarde lei, vom solicita alte fonduri europene, suplimentare. Am analizat și o componentă de finanțare privată, care să vină prin Banca Mondială, băncile europene de investiții și alte instituții financiare, în modul în care își doresc să se implice. Pentru implementarea obiectivelor de renovare a clădirilor, auditorii energetici sunt specialiști tehnici esențiali, atât pentru reabilitarea energetică, cât și pentru proiectarea unor clădiri noi care să aibă consumuri reduse de energie și emisii reduse de CO2. Noi avem o abordare practică asupra subiectului și, în cadrul ședințelor interne, împreună cu domnul ministru Ion Ștefan, am considerat că trebuie să reanalizăm modalitatea în care profesioniștii auditori energetici se atestează și, de-a lungul carierei acestora, beneficiază de formare profesională continuă. Pe lângă auditorii energetici, în cadrul MLPDA există și o procedură de atestare a verificatorilor energetici și a experților tehnici, procedură importantă care astăzi este în dezbatere publică și interesul este major din partea asociațiilor de profil, consultări publice în cadrul cărora am stabilit că este necesară o actualizare a procedurilor de atestare a specialiștilor și procedura va fi, în scurt timp, adoptată prin Ordin de Ministru, procedură în care vom include toate solicitările specialiștilor care au dorit să participe la dezbateri. Ne dorim să fie cât mai profesioniști, să fie atestați în cele mai corecte condiții, să nu existe semne de întrebare. De-a lungul timpului, ne-am dat seama că examinarea orală era supusă subiectivismului și am considerat că este nevoie să avem și examen scris, care are numele secretizat, deci nu pot exista influențe exterioare asupra procedurii de atestare. Urmează să modificăm legislația și procedura pentru atestarea auditorilor energetici, tot prin consultare publică și dezbatere. Avem în lucru o metodologie foarte importantă care va fi aprobată și noile atestate vor fi acordate în concordanță cu această nouă metodologie. În plus, dorim să debirocratizăm toate instituțiile MLPDA, pentru a fi mult mai accesibile pentru cei care vor să se implice în domeniul construcțiilor, al eficienței energetice etc. De asemenea, încercăm să reducem din taxe, din documentația stufoasă pentru dosarele de înscriere".

Mihai Moia, Director Executiv ROENEF - Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri:
"Există mai multe strategii care au în vedere sectorul renovării clădirilor. Există, de asemenea, mai multe entități care coordonează acest proces. Trebuie să vedem cum ne coordonăm, pentru că, așa cum este abordarea la momentul actual pe elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), am depășit termenul de transmisie a acestei viziuni la Comisia Europeană. Am vrea ca acest plan să fie construit pe baza unei argumentații corecte, să vedem care este valoarea adăugată reală a investițiilor pe care le avem în vedere. Trebuie stabilit la nivel național că, în România, documentul principal după care ne ghidăm pentru renovarea energetică a clădirilor este Strategia de Renovare pe Termen Lung. Dacă avem acolo deja 13 miliarde euro asumați, calculați, ca necesari pentru renovarea clădirilor, trebuie să vedem exact de unde putem lua banii aceștia, pas care nu s-a făcut încă. Așa cum se discută acum, pasul acesta se va face după momentul avizării interministeriale a acestei strategii și se va crea un grup de lucru în cadrul secretariatului general al Guvernului pentru a dezbate care sunt sursele de finanțare, de unde luăm acești bani. Ar trebui să facem această analiză acum, să vedem câți bani putem aloca din fonduri publice, câți din programele europene și este clar că prin Programul Național de Redresare și Reziliență trebuie să venim cu diferența. În ceea ce privește programul Casa Eficientă Energetic, acesta se adresează nevoii proprietarilor de case. Fiind un proiect-pilot, încercăm să vedem cum putem îmbunătăți acest program pentru anul viitor, pentru că este evident că acesta nu mai poate lipsi din peisajul programelor de finanțare dedicate renovării clădirilor. Sper ca la anul, prin Casa Eficientă Energetic 2, să putem să adresăm problematici specifice, cum ar fi o axă dedicată reducerii sărăciei energetice sau persoanelor aflate în această situație, persoane care nu au bani să investească inițial și apoi să li se ramburseze costurile. Putem gândi foarte multe lucruri pentru anul viitor, mai ales că valul de renovare vine și adresează tuturor statelor membre această recomandare și necesitate de a se înclina mai mult inclusiv către aceste categorii de oameni nevoiași, pentru că renovarea, traiul într-o casă sănătoasă și confortabilă nu trebuie să fie un lux, ci ceva normal. De aceea UE vine și adresează cerințe minime pentru statele membre. Și noi, România, avem capacitatea internă de a gestiona aceste lucruri. În ceea ce privește dublarea capacității de renovare, este clar faptul că trebuie să avem mai mulți bani. Ca să avem mai mulți bani, ar fi trebuit să plecăm de la strategia de renovare pe termen lung și să vedem cum putem acoperi acei aproape 13 miliarde euro și acest lucru ar fi fost extraordinar de făcut, dacă reușeam în martie să finalizăm documentul și să-l trimitem Comisiei Europene și apoi să dezbatem într-un grup de lucru, separat, partea de finanțare a strategiei. În ceea ce privește renovările aprofundate, aceasta este a doua problemă de care ne lovim în România, și aceasta nu ține neapărat numai de viziunea strategică la nivel central. Putem face strategii, dar trebuie, de asemenea, să creștem și «lanțul» de cunoaștere, conștientizare a tuturor celor implicați, de la beneficiarul final, un cetățean care trebuie să înțeleagă ce este și ce implică renovarea clădirilor, la specialiști, care trebuie să explice corect beneficiarilor ce înseamnă această renovare aprofundată. Piața este pregătită pentru construcțiile viitorului. Companiile au soluții, au materiale care pot asigura cu ușurință atingerea obiectivelor asumate. Dar ca să ajungem acolo, trebuie să creștem și acest cadru legislativ. Trebuie, într-un ritm susținut acum, că deja nu mai avem timp, să lucrăm împreună și concentrat pentru a pune cap la cap aceste lucruri. Dacă industria este pregătită, haideți să vedem ce putem face pentru ca și beneficiarul final să se poată implica mai mult în acest program de renovare".

Marius Șoflete, inginer constructor, proiectant de case pasive și cofondator al biroului de proiectare Inginerie Creativă:
"Problema eficienței energetice în România nu este încă apăsătoare, și de aceea lucrurile stau la limită. Majoritatea investitorilor, dezvoltatorilor, merg la «buza» legii în ceea ce privește eficiența energetică și sunt construcții finalizate acum sau care urmează să se termine într-un an sau doi. Cum verificăm că aceste prevederi sunt conforme, dincolo de calculul simplist G, care se solicită la autorizare, și un certificat de performanță energetică, care în foarte puține cazuri ajunge să fie făcut corect, cu evaluări in situ și nu este doar o formalitate? În completarea legislației pentru realizarea unui audit energetic ar trebui să se impună realizarea de teste și măsurători in situ, pentru a putea estima corect performanța energetică actuală a unei clădiri, estimare care are un impact foarte mare asupra soluțiilor viitoare implementate mai ales în performanța economică a soluțiilor date. Am văzut foarte multe reabilitări energetice făcute prost, care mai mult au dăunat clădirii, și beneficiarii au început să conteste nevoia de creștere a performanței energetice a clădirilor. De asemenea, în realizarea auditului energetic ar trebui pus mai mult accentul pe abordarea holistică a proiectului. Ar trebui gândită și relaționarea între specialiști, pentru a putea găsi soluții eficiente. Nu contest în niciun fel profesia de auditor energetic. Din ceea ce observ zilnic în piață, este nevoie de completări majore. Percepția pe piață este că CPE este o obligație de care toți vor cumva să scape. În completarea metodologiei actuale trebuie să vină o serie de cursuri complementare de pregătire a profesioniștilor pe tot ceea ce înseamnă partea tehnică a clădirii. CPE trebuie să includă, pe lângă soluțiile de principiu și analiza cost-beneficiu, dar și un set de detalii tehnice actualizate și adaptate la piața construcțiilor actuală din România. De asemenea, trebuie pus accent și pe partea de formare continuă și interdisciplinară în domeniu, adică de formare în domeniul eficienței energetice a arhitecților, a inginerilor structuriști, a instalatorilor, cu adaptarea la soluțiile noi. Este necesară o abordare interdisciplinară, mai ales la nivel de proiectare. În România, proiectarea este secvențial liniară. Se face un proiect de arhitectură, care ajunge la structurist, apoi la inginerul instalator care calculează pierderile casei și pune o centrală, ca atare. Abordarea interdisciplinară va trebui adoptată cât de rapid, deoarece este indispensabilă în aplicarea corectă a principilor nZEB, care devin obligatorii din 2021. Primul pas pe care ar trebui să îl facem ar fi cel de educare și formare continuă într-un mod integrat a tuturor specialiștilor care sunt implicați într-o construcție. Plecând de la arhitecți, structuriști, ingineri, instalatori, ingineri energeticieni de clădiri, executanți, constructori, dar și cu educația beneficiarilor și a autorităților. În rândul beneficiarilor, noțiunea de eficiență energetică este greu înțeleasă, în timp ce veniturile medii în România nu pot să susțină costurile unei construcții bine-făcute, și atunci beneficiarii investesc mai mult în ceea ce se vede, în finisaje, decât în funcționarea corectă și justă a unei case. Programele de tipul Renovation Wave și chiar și Casa Eficientă Energetic sunt foarte bine venite pe piața din România ca un stimulent financiar, fiscal, pentru că, în opoziție, legislația din România nu este atât de bine pregătită încât să poată să tranșeze clar performanța energetică a unei clădiri".

Cătălin Lungu, Președintele AIIR - Filiala Valahia, Asociația Inginerilor de Instalații din România (UTCB, REHVA, OAER):
"Pentru a putea accesa fondurile disponibile pentru eficientizarea energetică a fondului de clădiri din România, va trebui să ne bazăm pe o legislație simplificată, să crească și gradul de încredere în cei care investesc. Avem nevoie de dialog cu mediul politic, cu decidenții, și să luăm decizii de comun acord, care să ajute mai ales specialiștii și beneficiarii. Reabilitările, până acum, au avut o foarte importantă componentă politică, din păcate, și acest lucru trebuie schimbat. La nivel european, preocupările sunt foarte intense în direcția pregătirii specialiștilor pentru piața viitoare a construcțiilor. Avem și o problemă legată de forța de muncă, cu pregătirea specialiștilor. Domeniul auditorilor este, probabil, unul dintre puținele segmente unde pregătirea continuă funcționează. AIIR și OAER oferă astfel de cursuri de peste 10 ani. Sunt cursuri la care am început deja să oferim noțiuni din noua metodologie MC001 revizuită, și acum, ca să abordăm această dificultate, dar și aspectele practice pe care dl. Șoflete le-a menționat, metodologia este făcută în baza unor standarde foarte complexe. Nu putem noi să simplificăm și să revenim la proceduri de calcul pe care poate până acum le-am aplicat și care nu mai sunt aplicabile. Se intenționează o renovare în profunzime a clădirilor și asta înseamnă că vom căpăta metode de a calcula tot mai exact niște caracteristici energetice ale clădirilor. Este, într-adevăr, o discuție despre cum se va aplica această metodologie, dar, evident, prin cursuri, auditorii vor fi instruiți. A fi auditor nu înseamnă a fi proiectant. Aceste probleme legate de detalii de arhitectură sau de alte aspecte de proiectare nu intră în competența auditorului. Faptul că sunt mulți ingineri de instalații auditori este pentru că componenta din metodologie este, probabil, mai mult de trei sferturi axată pe partea de instalații. Referitor la propunerea de a face teste pe teren, conform metodologiei care se adoptă în foarte multe state membre UE, CPE și auditurile se bazează pe o procedură de calcul estimativ, și nu pe valori măsurate. Trebuie să facem o distincție între valorile calculate, care se trec apoi în CPE, și valorile măsurate. Într-adevăr, tendința este de a ne îndrepta către certificare care să se bazeze pe valori măsurate, dar valorile măsurate depind de comportamentul proprietarilor/ ocupanților clădirii, de climă și mulți alți factori. Când am realizat și propus noul model de CPE, conform Mc001/2020 MLPDA, am ținut cont de mai multe aspecte. Noul model de certificat include mult mai multe informații referitoare la consumurile din clădiri. Noi, la un moment dat, am avut chiar propunerea de a include în CPE costurile alocate consumului de energie calculat/ real. La acel moment, ni s-a spus că este mult prea devreme să facem acest lucru. Faptul că în CPE existente nu există specificate consumurile reale nu este un defect. Acestea se găsesc pe facturi și nu trebuie să facem această confuzie, între consumurile calculate și cele reale. Unul din beneficiile realizării CPE este faptul că nu putem să comparăm clădirile pe consumuri măsurate, sau din facturi, ci pe consumuri calculate, estimate în anumite condiții standard de utilizare a clădirilor. În Anexa CPE sunt mult mai multe informații incluse, bineînțeles toate respectând prevederile directivei din 2020 și din 2018. Noi credem că este unul dintre CPE care arată și bine și include și foarte multe informații, dacă ne raportăm la CPE pe care le propun și alte state ale UE".

Emilia-Cerna Mladin, Președintele AAECR - Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România:
"Renovarea energetică a clădirilor este prioritatea numărul unu la nivelul întregii Europe. Este un sector care se poate aborda etapizat, vedem că vin și banii. 13 miliarde de euro nu reprezintă o sumă atât de mare. Totul este să începem și să atragem și bani din fondul privat, pentru că în atâta proprietate privată câtă deține România nu putem să facem totul din bani publici. Nici nu ar fi corect și nici nu ar responsabiliza proprietarii de imobile, fie că sunt privați sau de stat. De asemenea, este foarte important ca, pe lângă renovarea energetică, să aducem clădirile la un nivel de confort și de sănătate printre utilizatori, să nu economisim energia de dragul energiei. Nu trebuie să uităm, în tot acest demers, că acesta este primul rol al clădirilor, de a asigura confort și sănătate utilizatorilor. Apoi, respectând aceste două cerințe, să vedem cum putem utiliza cât mai puțină energie din combustibili fosili. Mai trebuie precizat că, din păcate, România nu are încă o bază de date în care să fie înregistrate toate certificatele de performanță energetică, în care toate certificatele și rapoartele de audit să primească un număr sau un cod unic astfel încât să poată fi identificate, ceea ce ar responsabiliza foarte mult auditorii. Se eliberează o serie de documente care nu sunt urmărite. Baza de date este absolut esențială și ne oferim sprijinul să punem la punct această bază de date, care există în aproape statele membre. Referitor la observațiile domnului Șoflete referitoare la auditorii energetici, precizez că vizita in situ este absolut obligatorie. Dacă nu se face, nu este corect și, de aceea, neverificând lucrările, nu-i putem pedepsi pe cei care trimit chestionare sau vorbesc la telefon și află detalii despre construcție. De cele mai multe ori se preferă costuri mici și atunci nici beneficiarul nu solicită acea vizită. Auditorul este ca un medic de familie: identifică problemele majore și face trimitere la specialiști. Este absolut imposibil ca acesta să fie și arhitect, și inginer și constructor, și inginer energetician, dar trebuie să aibă o pregătire multidisciplinară minimă, astfel încât să poată identifica problemele. Cine verifică nZEB, trebuie să verifice și auditorii. De aceea, mereu ridic ștacheta referitoare la pregătirea profesională a auditorilor. Legat de exemple, în OER s-a inițiat realizarea de strategii locale de eficiență energetică, unde am fost solicitată să realizez exemple model de audit energetic la nivel nZEB. Și s-au realizat și continuă să se realizeze astfel de modele de audit pentru renovare la nivel nZEB, care să fie atașate strategiilor administrațiilor locale, ca exemplu de abordare holistică a acestui tip de intervenție asupra clădirilor. La nivel european, există dorința ca CPE să fie modificate, astfel încât să crească motivația beneficiarilor și înțelegerea lor asupra a ceea ce reprezintă aceste documente de calitate a clădirilor în care locuiesc sau muncesc. X-tendo este viitoarea generație de CPE, în care se dorește includerea de indicatori suplimentari, cum este indicatorul de inteligență a dispozitivelor, pentru că ne vom baza tot mai mult pe sisteme de control care să ne ușureze intervențiile în a crea mediul interior dorit și monitorizarea consumului. Foarte mult accent se pune pe confort, pentru că acele consumuri de energie calculate sau măsurate nu au nici cea mai mică semnificație dacă nu precizăm pentru ce condiții interioare au fost determinate. Consumurile reale de energie vor fi, de asemenea, introduse, cu explicațiile aferente, dar și indicatori privind poluarea aerului interior de către aerul poluator exterior, precum și poluarea din partea clădirii a mediului ambiant, împreună cu o serie de alte măsuri legate de baza de date, de pașapoarte energetice, foi de parcurs și opțiuni de finanțare. O măsură foarte importantă, care va trebui să intereseze foarte mult în special UAT, vizează crearea de unități one stop shop, acele birouri unice de informare, în care cetățenii să poată obține informațiile de care au nevoie. Certificarea energetică va deveni din ce în ce mai complexă și va trebui să o urmărim ca atare și în lucrările efective, și în execuție, care nu întotdeauna respectă recomandările auditorilor. Anul viitor vom avea și primele proiecte-teste făcute în România pe modelul X-tendo. În 2021 va veni și noua directivă europeană cu cerințele minime și cu indicatori suplimentari impuși la certificatele energetice. Și va trebui să fim mai flexibili și să răspundem mai repede acestor cerințe".

Lucian Lumezeanu, Public Affairs & Public Relations Manager, ROCKWOOL România:
"Suntem într-un moment definitoriu pentru industria construcțiilor și trebuie să realizăm cât de important este acest moment, care va marca sectorul pe ani de zile. Avem Green Deal, Renovation Wave - componentă esențială pentru construcții. Sunt zeci de miliarde de euro care vor ajunge în zona aceasta a construcțiilor în România, fie prin programele operaționale, fie prin PNRR, prin fonduri naționale, fonduri private mobilizate și de la instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială, direct sau indirect. O mare parte a industriei de construcții a cerut alocarea a 4 miliarde euro pentru renovarea clădirilor. Este o sumă proporțională cu emisiile de dioxid de carbon ale acestui sector și este un minimum pe care îl putem lua de la Uniunea Europeană. Acești bani oricum îi vom cheltui și este foarte important să îi accesăm din PNRR, de la Uniunea Europeană. În acest moment, este foarte important ca fiecare reprezentant al sectorului de construcții, fiecare patronat, asociație, să meargă la Guvern și să solicite public mai mulți bani pentru industria construcțiilor. Cei 4 miliarde euro sunt bani pe care, până la urmă, îi vom economisi poate numai din asigurarea serviciilor de sănătate, legat de calitatea aerului. În plus, dincolo de presiune asupra Guvernului, trebuie să fim uniți, să avem niște structuri în care să discutăm și să cerem într-o voce comună Guvernului. Deja se conturează o voce comună, cum am văzut și în scrisoarea celor 10 asociații și cred că acest trend va continua, pentru că Green Deal, nu doar PNRR, ci și restul banilor și standardelor vor schimba semnificativ industria construcțiilor. Este momentul să acționăm și să vorbim pe o singură voce. Green Deal va schimba toată industria clădirilor. Pe de o parte prin bani, pe de altă parte prin standarde, dar și prin acordarea de asistență tehnică pentru renovare. De acum înainte, UE ne va verifica. Nu mai putem să promitem noi că facem o strategie pe care nu o respectăm. De aceea, trebuie să continuăm pe această cale și să ne aducem atenția cât mai mult pentru a vedea ce trebuie făcut, să aducem cât mai mulți bani și să avem o legislație cât mai bună în domeniul clădirilor. În acest moment, renovările merg în continuare, piața termoizolațiilor este în creștere și am avut de lucru și în perioada pandemiei. Ne-a ajutat foarte mult și faptul că Guvernul nu a oprit lucrările de construcții și de termoizolare în această perioadă, dar și lansarea programului Casa Eficientă Energetic, deși banii nu au fost efectiv virați. Totuși, conștientizarea populației despre nevoia acestor lucrări a dus către noi clienți, dar este loc de mult mai mult. Eu sunt optimist. Cred că direcția în care merge piața termoizolațiilor este una foarte bună datorită a ceea ce vine de la UE: de la politici, până la obligații legale prin directive, standarde etc. Mă aștept chiar la accelerarea acestei creșteri, odată ce vor începe să vină banii și mai mult, dar mai ales pe măsură ce se vor implementa politicile mult mai stricte referitoare la consumuri minime. Dar este nevoie ca și Guvernul să meargă într-un ritm apropiat celui la nivel european și să-și mărească capacitatea administrativă de a face față acestor provocări".

Camelia Rață, Director Orașe Energie în România (OER) & Coordonator proiect OUR BUILDINGS:
"Scopul proiectului Our Buildings, implementat în România de Asociația OER, este de a acorda suport tehnic în definirea strategiilor de renovare în cadrul planurilor de acțiune privind energia și clima. Proiectul este susținut financiar prin Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) și coordonat de Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE). Până la finalul proiectului în februarie 2021, vom realiza 5 strategii de renovare energetică a clădirilor pentru orașele pilot selectate - Bacău, Bistrița, Mizil, Satu Mare și Sibiu. Ca îndrumare în demersul nostru, BPIE a elaborat Ghidul Autorităților Locale pentru armonizarea strategiilor cu Planul de Acțiune pentru Climă și Energie Durabilă, prin consultare cu OER. Iată etapele parcurse deja pentru realizarea celor 5 strategii de renovare în orașele pilot, pe baza acestui Ghid. Pentru foaia de parcurs a fost necesar un angajament politic la nivelul conducerii administrației publice locale pentru susținerea activităților din proiect, pe perioada de colectare, formare și evaluare a stocului de clădiri aflat în proprietatea municipalității. De asemenea, era solicitat angajamentul politic pentru participarea municipalității în Convenția Primarilor pentru Climă și Energie 2030, dar toate municipalitățile selectate în proiect erau deja semnatare ale Convenției. Pentru compoziția stocului municipal de clădiri s-a ales anul de referință 2018, în scopul formării bazelor de date prin platforma online Energy Management Sistem, aplicație creată de OER în anul 2007 și actualizată permanent, în funcție de modificările legislative. Echipa OER a întocmit structura fișelor tehnice de colectare privind caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri, date tehnice verificate și introduse în sistem de noi. Am colectat informații cu privire la tipologia clădirii, dreptul de proprietate, anul construirii, starea instalațiilor, documentații tehnice existente - Certificate de Performanță Energetică/ Audit Energetic, dar și planuri de investiții. Pentru identificarea clădirilor prioritare și acțiunilor de renovare, echipa OER a colectat toate facturile de utilități la nivelul anului de referință din cele 5 orașe pilot și le-a introdus în aplicația EMS pentru determinarea consumului final de energie. O primă evaluare și clasificare în funcție de tipul clădirii, modul de utilizare și consumul final de energie, poate fi realizată după finalizarea introducerii datelor în sistem, prin analize pe baza rapoartelor generate de baza de date. De exemplu, putem verifica indicele specific anual de consum energie [kWh/mp an] și emisiile de CO2 [t/an] pentru raportările din Convenția Primarilor, sau tone echivalent petrol [tep/ an] pentru raportările către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În plus, avem o perspectivă asupra costurilor generate de consumurile energetice facturate, prin indicatori în [RON /lună/an] și [RON/ kWh/mp/an]. În ceea ce privește politicile și măsurile pentru o renovare aprofundată, toate activitățile organizate în proiect și rezultatele acestor acțiuni pot fi consultate aici. Actualmente, sunt în curs de finalizare 5 audituri în soluție nZEB sau performanță energetică ridicată, câte unul în fiecare oraș pilot, 5 foi de parcurs, 5 pașapoarte energetice, 5 strategii municipale de renovare și cursuri de instruire pentru continuarea utilizării bazei de date EMS ca practică permanentă în administrația locală".

PARTENERI INSTITUTIONALI

OAR
CIROM
AICPS
FPSC
ADUC
CNI
ARACO
RGBC
CTDS
PPTT
AHK
PSC
APIVMR
ROENEF
OER
OAER
ROMEPS
PRO-NZEB
AAECR
mfe
ECONET
BPIE
APMCR
UAUIM
UTCB
SIEAR
ASI
AIIR
AIVR
ARCA
PREFBETON
PROBCA
CSOC
FGS

ORGANIZATORI

Agenda
FEREASTRA
DEPARTAMENT ORGANIZARE: Adresa: Str. Ienachita Vacarescu 17, Sector 4, Bucuresti; Tel./Fax: 021-336.04.16, 021-336.04.17; E-mail: office@euroconferinte.ro
© Copyright 2007-2022 EURO-Constructii & EURO-Fereastra.
Click aici pentru revocare consimțământ Cookie