Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Un studiu publicat recent de McKinsey arata ca economia digitala a Romaniei ar putea creste de 3,5 ori, la aproximativ 52 miliarde euro in 2030, comparativ cu aproape 15 miliarde euro cat valora in 2021, urmand a ajunge la 9,6% din PIB, fata de 6% din PIB in 2021. Raportul mai arata ca investitiile in IT&C au inregistrat o crestere anuala medie de 8% intre 2017 si 2021, pana la 3,5 miliarde de euro anul trecut. Cu toate acestea, bugetele alocate acestui sector sunt inca reduse in comparatie cu tari precum Polonia, ale carei investitii in IT au ajuns la 14 miliarde de euro la finalul anului trecut, Cehia cu 9 miliarde de euro sau chiar Lituania, cu investitii anuale de 7 miliarde de euro. In plus, Romania situeaza pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform datelor din editia din 2022 a Indicelui economiei si societatii digitale (DESI), iar cresterea anuala relativa a tarii noastre este inferioara celei a statelor similare, ceea ce indica faptul ca nu este convergenta cu restul tarilor membre. Romania a ramas in urma in ceea ce priveste o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scazut de competente digitale de baza in comparatie cu media UE, dar isi mentine locurile fruntase in ceea ce priveste proportia femeilor specialiste in domeniul IT&C din forta de munca (locul 2) si numarul absolventilor in domeniul IT&C (locul 4).
Sunt si lucruri pozitive care se intampla in acest domeniu, cum sunt fondurile de 350 de milioane de euro ce vor fi disponibile prin PNRR pentru companii, inclusiv pentru cele din sectorul de constructii, pentru adoptarea tehnologiilor digitale. Totodata, recent, Guvernul a adoptat memorandumul de aprobare a Foii de parcurs privind implementarea metodologiei BIM la nivel national, in proiecte de investitii finantate din fonduri publice din sectorul constructiilor, jalon in PNRR, potrivit caruia BIM ar urma sa fie implementat, in etape, pana in anul 2028. Peste toate acestea, contextul macroeconomic si geostrategic impune dinamizarea investitiilor, cu precadere in infrastructura de transport si in sectorul energetic.
Principalul impediment in digitalizarea sectorului de constructii ramane cel legat de costuri, iar realitatea ultimelor luni si presiunea inflationista vor pune o presiune suplimentara asupra costurilor, in perioada urmatoare.
Despre toate acestea, precum si multe alte subiecte de interes pentru industria de constructii, s-a discutat in aproximativ doua ore si jumatate. In paginile care urmeaza, prezentam un follow-up al celor mai importante informatii si mesaje transmise de participantii la editia Septembrie 2022 a videoconferintei EURO-Constructii.

Rodica Lupu, director Cluster TEC:
"Din perspectiva noastra, in ultimii doi ani, in pofida deselor comunicari facute de profesionisti care au pledat puternic pentru adoptarea unor tehnologii digitale, realitatea ne arata ca abordarea industriei constructiilor nu s-a schimbat foarte mult. In continuare, sunt cativa campioni care insista sa aprofundeze demersurile incepute, insa pe scara larga interesul pentru digitalizare ramane scazut, chiar daca in prezent sunt disponibile fonduri importante pentru sustinerea unui astfel de demers. Este ingrijorator ca lucrurile stau in acest fel. Ca o consolare, se pare ca o situatie similara se consemneaza si in alte state ale UE, problemele fiind semnalate recent la o conferinta organizata de Comisia Europeana la Praga de catre reprezentanti ai sectorului de profil dintr-o serie de tari, care au afirmat ca in industria respectiva comportamentul ramane conservator si sunt putine locuri in care se simte cu adevarat un inceput al unei transformari digitale reale. Toate acestea demonstreaza ca este mult de lucru in continuare, iar foaia de parcurs pe care ministerul de resort din Romania o dezvolta la momentul actual speram ca va reusi sa accelereze putin aceste procese. Clusterul TEC, alaturi de colegii de la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), a facut eforturi deosebite pentru a afla dimensiunea pietei de software pentru constructii din Romania, precum si abordarea firmelor locale in ceea ce priveste digitalizarea. Un demers similar a fost intreprins si de Comisia Europeana. Din pacate, rezultatele nu au fost cele scontate, din cauza lipsei unui dialog. In mare masura intelegem situatia, industria de profil avand o activitate sustinuta chiar si in timpul crizei sanitare, suprapusa peste criza lipsei de personal care a afectat capacitatea operationala, toate aceste elemente complicand foarte mult viata constructorilor. Am reusit sa obtinem insa niste date, sub rezerva unei relevante destul de limitate. De exemplu, am aflat ca pe piata din Romania existau in prima parte a lui 2022 circa 6.000 de licente de software capabile sa sustina metodologia BIM. Cifra este extrem de mica, in raport cu numarul firmelor care activeaza pe acest segment de activitate. Pornind de la realitatea respectiva, estimam ca piata de software pentru constructii in urmatorii doi ani ar trebui sa atinga cel putin o jumatate de miliard de euro. Ne bazam evaluarea pe numarul de companii active, pe valorile destul de mari ale finantarilor care se vor acorda in urmatoarea perioada pentru digitalizare si pe dimensiunea pietei IT, formate din companii destul de mari care acorda o tot mai mare importanta acestui segment, facand totodata un efort de promovare intens. Precizia estimarilor este periclitata de multitudinea factorilor de influenta ce actioneaza intr-un sens sau altul, unul dintre elementele determinante fiind, de exemplu, competentele digitale ale oamenilor. Tara noastra sta destul de prost la acest capitol in raport cu alte state din UE, in mod paradoxal nefiind identificat niciun apetit foarte mare pentru a dezvolta aceste abilitati. De exemplu, sunt disponibile o sumedenie de cursuri de formare dedicate unor diferite industrii, insa demersul de atragere a companiilor in astfel de initiative este foarte dificil. Referitor la criza actuala, care a dus la majorarea accelerata a costurilor pentru o larga categorie de materiale si servicii, in ceea ce priveste partea de software nu am observat un efect direct. Pentru companiile de constructii, in pofida masurilor corective care au fost luate pentru a compensa efectele negative, este, in continuare, o mare provocare sa faca fata presiunilor, care este de asteptat sa creasca in perioada urmatoare. Afirmatia precedenta este sustinuta inclusiv de faptul ca in prezent, Comisia Europeana, care coordoneaza un amplu proces ce are ca scop generarea unei strategii viabile pentru tranzitia constructiilor spre zona sustenabila si digitala, pune un accent deosebit pe o serie de aspecte, dintre care unul important este lantul de aprovizionare. Aceasta se intampla intrucat crizele din ultimul timp au afectat foarte mult sistemele respective, fiind cautate solutii viabile care sa previna in viitor astfel de derapaje. Inclusiv in domeniul constructiilor se doreste regandirea modului in care acest sector isi procura elementele necesare derularii activitatii in bune conditii, o solutie fiind aceea de obtinere de pe plan local a resurselor necesare. Concomitent, se doreste dezvoltarea unor capacitati de productie suficient de suple si agile, care sa confere Europei o mai mare independenta. Normal, un alt element pe care se pune accent este digitalizarea, care contribuie la randul sau la consolidarea rezilientei lanturilor de aprovizionare".

Dan Moraru, CEO Allbim Net:
"Din perspectiva noii metodologii adoptate de Guvern care incurajeaza adoptarea sistemului BIM, credem ca se aplica zicala conform careia «mai bine mai tarziu, decat niciodata». Foi de parcurs pentru accelerarea digitalizarii in constructii au fost deja adoptate in toate statele europene cu 6-7 ani in urma. In Germania, de exemplu, se poate vedea ca metodologia BIM este obligatorie in toate proiectele finantate din fonduri publice. Desigur, in tara noastra putem arde niste etape si folosi experienta altora, insa credem ca problema nu vine de la adoptarea la nivel de proiectare sau de executie, ci din partea beneficiarilor. Avem clienti mari care au descoperit deja avantajele BIM, aplica aceasta solutie in anumite proiecte, insa pe langa acestia exista beneficiari mai mici, din categoria celor care aduc un volum mare de munca firmelor de proiectare, care nu au nicio informatie legata de aceasta metodologie. Din punctul nostru de vedere, cel mai mare interes pentru BIM ar trebui sa se manifeste din zona lucrarilor publice, care pe alte meridiane reprezinta motorul intregului proces de adoptare, deoarece la proiectele respective se impune ca beneficiarul sa aiba un control maxim asupra costurilor de proiectare, executie si intretinere. La noi, din pacate, administratia publica isi schimba greu modul de lucru, mai ales atunci cand schimbarea presupune asimilarea de noi competente. De asemenea, pe langa reticenta de a iesi dintr-o zona de confort, exista si o lipsa de interes. Din punct de vedere al proiectarii in constructii, in Romania implementarea BIM este inca intr-o faza incipienta, spre deosebire de alte domenii, cum ar fi, de exemplu, cel al aviatiei sau al industriei auto, unde deja procesele sunt extrem de avansate. Din pacate, in prezent proprietarii nu inteleg rostul unui sistem BMS (management integrat al cladirilor) sau al unei instalatii suplimentare de securitate, fara a lua in calcul reducerea masiva a costurilor de mentenanta pe care aceste solutii o asigura. In prezent, piata se confrunta cu o situatie dramatica. Cheltuielile de intretinere a cladirilor au crescut foarte mult si probabil ca tocmai acest lucru ii va determina pe proprietarii de imobile si de infrastructura sa se aplece mai mult asupra acestor costuri si sa implementeze programele de investitii necesare diminuarii lor. Mult timp, certificatul energetic a fost perceput ca un element birocratic, dar care iata ca actualmente poate fi pus in valoare, cel putin din punct de vedere teoretic. Daca toate calculele sunt realizate corect, se poate face deosebirea dintre o cladire care consuma pentru intretinere intr-o anumita perioada o suma data si alta la care costurile sunt de trei ori mai mari. Din punctul nostru de vedere, pasul urmator este constituit de aprobarea de catre minister a unor reglementari referitoare atat la proiectarea si gestionarea datelor digitale, cat si la managementul si monitorizarea informatiilor. Daca vom avea aceste doua norme, care sunt deja in lucru, va putea incepe procesul de organizare a unor cursuri de formare a competentelor pentru toti angajatii din domeniu. Cele patru etape prevazute in foaia de parcurs sunt perfect realizabile pana la data-limita prevazuta (anul 2028), cu atat mai mult cu cat in Romania avem la dispozitie instrumentele folosite in celelalte tari care au parcurs deja drumul respectiv. In ceea ce priveste preturile solutiilor IT si evolutia costurilor digitalizarii in perioada urmatoare, este dificil de stabilit niste limite fixe. Fiecare companie are necesitatile ei si nu exista o solutie unica pentru toate procesele. Adoptarea metodologiei BIM presupune existenta unui limbaj comun pentru integrarea aplicatiilor, la care in viitor vor trebui sa adere toti furnizorii importanti de software, daca vor dori sa-si mentina competitivitatea. Referitor la programe, probabil ca in ultima perioada preturile s-au actualizat cu indicele de inflatie de 5-10%, dar multe companii au compensat acest efort suplimentar oferind pachete mai cuprinzatoare. Pentru noi este mai dificil, deoarece este necesara adaptarea la situatia pietei romanesti, care presupune suplimentar cheltuieli de traducere, adaptare la normele nationale, la care se adauga costurile de formare a utilizatorilor, pentru a le permite acestora exploatarea optima a facilitatilor oferite de programele noastre".

Alexandru Tanasa, Digital Business Advisor, ARGGO:
"Exista un interes real al companiilor pentru digitalizare si simtim acest lucru tot mai acut in ultima perioada, in special in tot ceea ce inseamna solutiile si aplicatiile pentru optimizarea costurilor sau pentru cresterea productivitatii. Terminologia transformarii digitale este foarte ofertanta din punct de vedere al discursului public, insa este necesara translatarea spre o zona mai concreta. Un studiu realizat in SUA a comparat gradul individual de digitalizare (care influenteaza peste 90% din activitatile cotidiene curente) cu cel operational, situat undeva in jur de 14%. Discrepanta este uriasa, cercetarea respectiva concluzionand ca factorii de decizie nu stiu cum sa reduca aceasta diferenta, fiind neclara calea de parcurs. Pentru clarificare intervin atat firmele de consultanta din zona de solutii software, cat si specialistii care valideaza anumite proiecte sau solutii de finantare, cei care implementeaza BIM etc., intrucat reteta deja exista, este validata. Practic, dispunem de tot ceea ce este necesar pentru a netezi calea spre digitalizare. In cele mai multe dintre situatii, adoptarea BIM mai ales in zona de executie presupune un nivel foarte ridicat de competenta fata de nivelul initial. Totusi, este important sa incepem cu ceva, iar digitalizarea in santier nu inseamna doar BIM. Exista solutii complexe implementate de marii antreprenori, insa din practica zilnica si din discutiile avute cu constructorii concluzia desprinsa este ca aceeasi curba de invatare aferenta adaptarii la practicile BIM este lunga, dar in acelasi timp aplatizata. Prin urmare, apare o rezistenta normala, iar in acest caz propunerea noastra este de a identifica o alternativa - si anume aceea de a folosi un pas intermediar sau a utiliza o aplicatie gata facuta, care sa fie simplu de folosit. Noi avem exemple concrete, deja implementate, in care la nivel de santier, cu ajutorul unei simple tablete, sa se poata utiliza anumite functionalitati ale BIM, sa se raporteze consumuri, stadiul unei activitati de executie etc. Ulterior, toate acestea pot ajunge in BIM, la departamentul deja familiarizat cu problematica respectiva, care dispune de aportul unor specialisti ce au abilitatile necesare pentru a prelua si procesa mai departe informatia primita. Aceasta abordare prezinta doua avantaje. Primul este legat de simplitatea in implementare si accelerarea actiunii atat la nivel functional, cat si al detaliului, iar cel de-al doilea se refera la accesibilitatea structurii de cost. Din alt punct de vedere, schimbarea de paradigma este foarte importanta, este primul pas pe care colegii nostri il fac atunci cand interactioneaza cu partenerii, deoarece scopul este de a avea o viziune strategica. Politica de afaceri pe termen mediu si lung este foarte importanta si trebuie corelata cu cea digitala, armonizata cu aceasta. De asemenea, este vital un management corect al schimbarii, fara de care nu poate fi asigurat succesul unei transformari digitale. La acestea se adauga procesele de business, standardizarea lor si abia pe pozitia a patra, tehnologia, solutiile folosite, acestea fiind doar mijlocul prin care sunt atinse obiectivele propuse. Doar atunci cand sunt clarificate toate aceste patru aspecte, se poate vorbi despre o implementare «ca la carte» a procesului transformarii digitale".

Teodor Matei, partener in cadrul Concept Structure:
"Pentru noi, digitalizarea este un mod de viata. Este dificil, daca nu imposibil chiar, de identificat un element din activitatea noastra care sa nu se raporteze la noile tehnologii. Pana si sedintele interne, discutiile dintre specialistii nostri, se realizeaza pe platforme digitale moderne, care garanteaza o mare viteza de circulatie a informatiilor. Este greu de spus daca este bine sau rau, dar este evident ca realitatea respectiva exista, cu deosebire in domeniul proiectarii, unde companiile depind intr-o mare proportie de digitalizare, cu exceptia, probabil, a vizitelor de pe santier, care la randul lor sunt treptat inlocuite prin sisteme de tip video-call. De aceea, se poate afirma ca digitalizarea a ajuns deja un nou mod de viata. BIM constituie principala directie de dezvoltare, fiind un instrument care se prefigureaza ca va asigura o serie de avantaje majore utilizatorilor sai in perioada care urmeaza. Conceptul a aparut in anii 1970, insa primele norme la nivel european s-au conturat de-abia in 2019. Din perspectiva structurala, pentru compania noastra BIM inseamna o modelare tridimensionala, proces pe care noi il folosim de peste un deceniu, fiind predat intr-un ritm destul de intensiv la cursurile specializate din cadrul facultatilor de profil. Dupa cum se intelege si din numele sau, BIM este mai mult o platforma de informare, necesitand un manager capabil sa integreze specialitatile si sa gestioneze in mod optim informatiile necesare. Pe partea de design, intr-adevar arhitectii sunt cel mai bine pregatiti sa exploateze aceasta resursa, fiind singurii care pot intelege toate specialitatile. Din punctul de vedere al unei firme de proiectare a structurilor, cum este a noastra, lucrurile sunt mai simple: lucram intr-un program 3D, modelam elementele in acest fel, obtinem informatiile necesare si le transmitem mai departe pe fluxul de date. Cam la aceste procese se limiteaza utilizarea BIM pentru o firma specializata in proiectarea structurilor. Informatiile sunt adunate intr-o platforma ce ofera, tuturor celor care participa la realizarea proiectului, detaliile de care au nevoie. Din pacate, in pofida eforturilor pe care companiile de executie le fac pentru aplicarea metodologiei BIM, din perspectiva noastra, dupa finalizarea proceselor de proiectare si adunare a datelor, procesul se cam opreste. In zona antreprenorilor oamenii nu sunt suficient de bine pregatiti pentru a continua lucrurile. Noi consideram ca ar fi utila infiintarea unei sectii universitare de instruire a managerilor BIM, care sa fie specializati pe sarcini de design, executie si, mai ales, de exploatare. Tinta fireasca este ca, dupa momentul predarii unei lucrari, sa existe cineva care sa inteleaga in amanunt modul in care functioneaza constructia respectiva. Referitor la activitatea curenta a companiei noastre, majoritatea proiectelor la care lucram in prezent sunt realizate in sistem BIM, cu mentiunea ca operatiunile pe care le executam depind foarte mult atat de dorinta beneficiarului, cat si de modul de lucru al biroului de arhitectura. Chiar daca realizam proiecte in sisteme 2D, intotdeauna le dublam de variate 3D, cel putin la nivelul cofrajelor, chiar daca nu adaugam detaliile. In prezent, suntem implicati in extinderea complexului Promenada, din Bucuresti (Promenada Mall Parking Offices) unde proiectam infrastructura si suprastructura si care va avea o suprafata de 180.000 mp, in constructia Crown Towers si a proiectelor Stejarii, U Center si Vulcan Residence. De asemenea, lucram la AFI Loft Cotroceni (complex de birouri ce se va dezvolta prin supraetajarea cu doua niveluri a mall-ului existent AFI Cotroceni, circa 20.000 mp), la extinderea cu circa 30.000 mp a Arena Mall Bacau, la ansamblurile rezidentiale dezvoltate de Tiriac Imobiliare pe str. Harmanului din Brasov (circa 150.000 mp) si de Qualis pe str. Branduselor Brasov (aproximativ 130.000 mp), dar si la complexurile de locuinte Pipera 55 Urban Spaces Bucuresti (circa 70.000 mp) si Nicolina Iasi (circa 90.000 mp). Alte doua proiecte majore, contractate recent, vizeaza constructia centrului comercial Mall Moldova Iasi, dezvoltat de Prime Kapital si cu o suprafata desfasurata de 90.000 mp, si constructia centrului tehnologic Science Campus Cluj (60.000 mp). La toate aceste proiecte expertii nostri utilizeaza sisteme 3D pentru proiectarea structurilor".

Bogdan Alexandru Pintilie, arhitect fondator al Pintilie+Partners Architecture & Engineering: "Dupa cum se vad lucrurile din perspectiva proiectarii, in comparatie cu situatia din urma cu cativa ani exista o cerere specifica de la clienti pentru proiectare BIM. Nu de la toti, ci numai de la o parte dintre ei, dar care probabil ca a atins jumatate din numarul total. In orice caz, multi beneficiari au inceput sa inteleaga avantajele obtinute si sa fie dispusi sa plateasca suplimentar pentru acest lucru. Noi, pe partea de arhitectura si structuri lucram exclusiv in acest sistem si cumva constatam ca lucrurile evolueaza intr-o directie normala. Din pacate, constatam absenta totala a BIM din procesele de executie. Compania noastra nu are astfel de exemple in care constructorii sa preia modelele si sa sustina un flux informational digital. Sunt insa clienti care ne-au solicitat modelele pentru a putea interveni ulterior in cadrul unor ansambluri complexe, insa cei mai multi dintre acestia sunt din afara granitelor Romaniei. Trebuie mentionat faptul ca exista niste piedici tehnologice la momentul actual, care intarzie adoptarea pe segmentul de executie. Este vorba despre puterea limitata de calcul a dispozitivelor mobile in raport cu cea a serverelor folosite in birourile de arhitectura. Este un decalaj mai degraba pe segmentul hardware si nu software, unde deja toate elementele necesare sunt la dispozitia specialistilor. De asemenea, notiunile de digitalizare si BIM nu trebuie confundate, desi in domeniul constructiilor se suprapun in mare masura. Exista insa si alte elemente ale procesului de proiectare care se digitalizeaza, iar acestea nu trebuie ignorate. Din experienta practica, noi am mai identificat o bariera in calea digitalizarii si implementarii BIM. Este vorba despre limitele proiectantilor, ale asa-zisului material uman. Din pacate, nu oricine poate sa inteleaga sistemul si sa il aplice, iar aceasta este o problema majora nu atat pentru birourile de arhitectura, care au o capacitate de selectie destul de mare a specialistilor, ci pentru autoritatile publice, pentru care procesul se transforma intr-o misiune imposibila. De aceea, apare o problema foarte mare in ceea ce priveste indeplinirea tintelor temporale ale programelor guvernamentale. Degeaba proiectantii din orasele mari si cei care au experienta isi fac datoria, daca autoritatea publica nu are competenta de a judeca daca proiectul primit este BIM si in ce masura sau la ce calitate. Problema nu se va putea rezolva peste noapte si nici pe termen scurt, fiind un proces de lunga durata. Practic, ne confruntam cu limitele de intelegere ale oamenilor, cu atat mai mult cu cat sistemul BIM nu este simplu. Consideram ca si furnizorii de software au un rol in corectarea problemelor de intelegere, prin capacitatea lor de a face aplicatiile mai «prietenoase» cu utilizatorii. Fara astfel de masuri, va fi imposibila ajungerea la nivelul pe care ni l-am propus. Aceasta este o problema cu care se confrunta si alte tari din lume. Desigur, pot fi identificate bariere legate de inertie, insa capacitatea factorului uman este un element deosebit de sensibil, care nu poate fi modificat. De multe ori adoptarea BIM, intr-un birou de proiectare obisnuit cu lucrul 2D, presupune schimbarea personalului. Noi am avut o astfel de experienta, pe segmentul de structura. Trecerea la BIM a durat aproape patru ani si a impus inlocuirea aproape totala a echipei, la niste costuri prohibitive pentru multe companii din tara noastra".

Alexandru Ghenu, Projects Director, Skanska Construction Romania:
"In ultimele doua decenii, digitalizarea a transformat radical societatile si viata noastra de zi cu zi. Intr-o lume expusa la schimbari climatice si la resurse limitate, digitalizarea poate accelera o transformare catre o mai mare eficienta si un impact durabil. Skanska Construction Romania (SCR), parte a Business Unit-ului Skanska Central Europe (SCE), alaturi subsidiarele din Cehia, Slovacia, Polonia si Ungaria, a implementat modul de lucru stabilit la nivel de BU, aplicand, bineinteles, particularitatile tarii noastre. BIM (Building Information Model) este dificil de implementat de catre o firma de constructii. De multe ori, utilizarea BIM depinde de un client cu aceeasi mentalitate, care intelege beneficiile acestei tehnologii. De aceea, suntem bucurosi ca putem sa ne perfectionam continuu in cadrul proiectelor dezvoltate de Skanska aici, in Romania. In cadrul grupului, folosim aceasta metodologie la nivel avansat in diferite tipuri de proiecte. Cand am intrat in Romania, in 2012, am fost unii dintre pionierii care au introdus lucrul cu BIM, cel putin in proiectele de cladiri de birouri. Informatiile pe care le aveam la dispozitie erau limitate, la fel cum se intampla si in cazul birourilor de arhitectura cu care colaboram. Impreuna cu experti din cadrul grupului din Finlanda si Suedia, care la acea vreme erau printre cei mai bine pregatiti specialisti din lume pe aceasta nisa, am inceput sa lucram in 3D. Ne-am dat seama, de la inceput, ca nu se putea sari peste niciun pas. In urmatorul deceniu am lucrat in BIM la mai mult de 10 proiecte. Am inceput cu vizualizari 3D, iar acum am ajuns in punctul in care lucram cu arhitectii pentru a crea un model integrat care sa poata fi folosit 100% in perioada de executie, prin aceasta intelegand posibilitatea de a extrage detalii despre cantitati, de a coordona proiectul prin detectarea coliziunilor intre diferitele discipline de lucrari si rezolvarea lor inca din primele etape de proiectare, ce permite, totodata, urmarirea graficul de executie pe modelarea 3D, precum si costurile sau resursele. In cadrul SCE utilizam BIM atat in domeniul ingineriei civile, cat si in cel al constructiilor de drumuri si cai ferate. Pe primul dintre segmente, la momentul de fata, pe plan national, am reusit sa implementam managementul proiectarii, cel al calitatii, mediului si SSM, prin colectarea eficienta si rapida a datelor intr-un sistem centralizat si securizat, si incepem sa implementam o solutie de evaluare a amprentei de carbon in timpul executiei. Este foarte importanta existenta unui mediu comun de date, care sa poate fi utilizat/ consultat de toate partile implicate in proiect, incepand de la proiectant, continuand cu antreprenorul general si dirigintele de santier si terminand cu beneficiarul. De exemplu, putem sti in orice moment care este ultima revizie a unui plan sau care este performanta echipei de executie. Pentru a facilita implementarea pe santier, dispunem de tehnologia hardware (tablete) si software necesara, pentru a identifica cu usurinta problemele, a le comunica rapid in sistem si a urmari solutionarea lor inainte de finalizarea tuturor lucrarilor. Sistemul ne ajuta foarte mult, intrucat verificarea calitatii se afla in sarcina unui grup de peste 20 de specialisti, iar in absenta unui asemenea mod de lucru procesul respectiv ar fi foarte dificil si cu eventuale costuri suplimentare. Sistemul este foarte util si pentru dezvoltarea proiectului in fazele sale pregatitoare, asigurand o intelegere foarte buna a beneficiarului, a modului in care va arata cladirea etc. Actualmente, suntem pregatiti sa lucram in acest sistem inca de la inceputul proiectului, sa realizam un model optim care sa ofere informatii despre cantitati si sa permita formarea unui buget real disponibil inca din etapa de concept. Astfel, avem posibilitatea de a implementa viziunea arhitectului, la un cost pe care beneficiarul sa-l considere acceptabil. Un aspect foarte important este acela ca proiectantii de instalatii si structura trebuie sa colaboreze indeaproape cu firmele de arhitectura, pentru a oferi solutii optimizate. In cazul lucrarilor de inginerie civila, golurile tehnologice din structura ar trebui realizate inca din etapa de executie, evitand astfel operatiuni de carotare consumatoare de timp si bani. Sistemul de verificare a coliziunilor intre disciplinele din constructii («clash detection») a fost folosit de compania noastra inca de la primul proiect realizat in Romania si putem afirma ca, in continuare, facem bine acest lucru, cu conditia ca toate partile sa fie activ implicate. In concluzie, suntem pregatiti sa oferim serviciile noastre beneficiarilor care dezvolta proiecte de inginerie civila in Bucuresti, si am inceput, in acest sens, sa participam la licitatii, unde suntem optimisti ca vom putea folosi aceste cunostinte ca un avantaj competitiv in executia lucrarilor".