Videoconferinta

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Cererea de lucrari, influentata de noile reglementari de eficienta energetica!
Investitii sustenabile, dezvoltare durabila si/sau transformare digitala?

Joi, 23 iulie 2020, de la ora 11.00

Aflati ACUM care sunt noile tendinte care modeleaza
viitorul constructiilor din Romania, dupa pandemie!

 

Agenda Constructiilor va invita la videoconferinta EURO-Constructii 2020 cu tema:

Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Cererea de lucrari, influentata de noile reglementari de eficienta energetica!
Investitii sustenabile, dezvoltare durabila si/sau transformare digitala?

Joi, 23 iulie 2020, de la ora 11.00

AGENDA

Videoconferinta EURO-Constructii 2020 pune in discutie subiecte precum:

  • Efecte actuale si viitoare ale pandemiei asupra pietei de constructii
  • Noi oportunitati si perspective in industria de constructii, dupa criza sanitara
  • Impactul crizei si noii factori perturbatori: Schimbarile bune raman?
  • Planul national de dezvoltare: proiecte strategice, investitii si surse de finantare
  • Dezvoltarea durabila in Romania: vis sau realitate?
  • Stabilizarea lantului de aprovizionare si identificarea noilor contracte de lucrari
  • Reducerea termenelor de executie prin integrarea noilor tehnologii de pre-fabricare
  • Piata muncii, intre nevoia de restructurare si pastrarea personalului calificat
  • Acces la un nivel superior de profitabilitate prin inovare, digitalizare si automatizare

SPEAKERI

Invitati la editia iulie a videoconferintei EURO-Constructii 2020 sunt:

  • Adriana IFTIME, Director General FPSC - Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii
  • Dragoș MARCU, Presedinte de Onoare AICPS - Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri
  • Emilia-Cerna MLADIN, Presedinte AAECR - Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania
  • Rodica PURCEL, Project Specialist ROGBC - Romania Green Building Council
  • Horia PETRAN, Presedinte Cluster Pro-nZEB, INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucuresti
  • Luminița BĂLĂLĂU, Șef Serviciu, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului
  • Camelia RAȚĂ, Director, Community Energy Manager, organizația Oraşe Energie în România - OER
  • Elena MITEA, Redactor-sef, Agenda Constructiilor

SPEAKERI

Adriana Iftime
Adriana Iftime

FPSC

Rodica Purcel
Rodica Purcel
ROGBC
Horia Petran
Horia Petran

INCD URBAN-INCERC

Dragoș Marcu
Dragoș Marcu
AICPS
Luminița Bălălău
Luminița Bălălău

Guvernul României

Elena Icleanu
Elena Icleanu

Agenda Constructiilor

Emilia-Cerna Mladin
Emilia-Cerna Mladin
AAECR
Camelia Rață
Camelia Rață
OER

PARTENERI

Rehau
Hilti
ALUPROF
CAD-PLAN
HABITAT
Aveti oportunitatea de a deveni PARTENER al evenimentelor. Solicitați oferta!

SUSTINATORI

Passive_House_Institute_phi
acvatot
ROCKWOOL
bogart
celco
strabag
porr
Izotec Group
bergerat_Monnoyeur
ejot
ssab
kleemann
Aveti oportunitatea de a deveni SUSTINATOR al evenimentelor. Solicitați oferta!

Din ianuarie 2021 toate clădirile nou-construite vor trebui să fie nZEB 
From January 2021 all new constructed buildings will have to be nZEB

Conform legislației armonizate de eficiență energetică, de la 1 ianuarie 2021 toate clădirile noi ce vor fi construite vor trebui să fie nZEB, adică să aibă un consum de energie cât mai apropiat de zero. Mai mult, până în 2050, tot fondul de clădiri construite va trebui să devină neutru din punct de vedere al emisiilor și să utilizeze o pondere cât mai mare de energie din surse regenerabile. De la începutul lunii iulie 2020 au intrat în vigoare modificările și completările Legii nr. 372/2005 (Legea 101/2020). În cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă, aflat în subordinea primului ministru al României, se află în implementare Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. În noiembrie, Departamentul va lansa și un ghid pentru elaborarea Strategiilor de dezvoltare locală 2021-2027, care va fi în acord cu Strategia de Dezvoltare Durabilă. Un alt document important este reprezentat de Strategia de Renovare a Clădirilor pe Termen Lung, ce va impune inventarierea fondului de clădiri din întreaga țară și stabilirea unui plan concret de renovare, pe termen lung. Toate acestea, aliniate programului european Green Deal și Acordului de la Paris, creează cadrul general în care se va dezvolta piața construcțiilor în anii următori.
Participanții la ce-a de-a doua ediție a videoconferințelor EURO-Construcții, ce a avut loc pe 23 iulie, sunt optimiști privind evoluția construcțiilor durabile și eficiente energetic în anii următori, chiar dacă pașii sunt mărunți și startul puțin dificil. Deși în acest moment realitatea este puțin potrivnică demersurilor de construcții sustenabile, în sensul că se eludează prevederi legale în proiectarea, construcția și certificarea clădirilor, la fel cum s-a întâmplat și în cazul proiectelor de reabilitare termică, specialiștii estimează că lucrurile se vor îndrepta pe parcurs, odată cu creșterea gradului de conștientizare și educare a pieței în acest sens. Toți participanții au fost de acord că, în pofida tuturor impedimentelor întâmpinate în prezent, calea este una singură de urmat: dezvoltarea durabilă, ce presupune construcția de clădiri nZEB și renovarea fondului de imobile existente. Printre subiectele abordate s-au aflat, astfel, nevoia de a construi sustenabil, în contextul noilor reguli după care se va proiecta și construi începând din 2021; noile reglementări în domeniul construcțiilor nZEB, planuri și programe pe termen mediu și lung: modificarea și completarea Legii nr. 372/205 (cu noua Lege 101/2020), Strategia de Dezvoltare Durabilă 2030 și Strategia de renovare a clădirilor, pe termen lung (2030-2050) - metodologii și norme de aplicare; contextul european: Directiva nr. 218/844/UE și Green Deal - armonizare și implementare; proiectarea ecologică și aplicarea acesteia pe șantier; necesitatea de reducere a consumului de oțel și ciment (betoane), conform noilor cerințe europene.

From January 2021 all new constructed buildings will have to be nZEB
According to the harmonized energy efficiency legislation, from January 1st, 2021, all new buildings will have to be constructed according to nZEB concept, meaning nearly zero energy buildings. Moreover, by 2050, the entire stock of buildings în Romania will have to become emission-neutral and to use as much energy as possible from renewable sources. From the beginning of July 2020, the amendments and completions of Law no. 372/2005 (Law 101/2020) entered into force. Also, within the Department of Sustainable Development, subordinated to the Prime Minister of Romania, the National Strategy for Sustainable Development of Romania 2030 is being implemented. In November, the Department will launch a guide for the elaboration of Local Development Strategies 2021-2027, which will be in accordance with the Sustainable Development Strategy. Another important document is the Long-Term Building Renovation Strategy, which will require the inventory of all the buildings across the country and the elaboration of a long-term renovation plan. All of these, in line with the European Green Deal program and the Paris Agreement, creates the general framework in which the construction market will develop in the coming years. 
Participants in the second edition of the EURO-Construcții video conference, which took place on July 23rd, are optimistic about the evolution of the sustainable and energy-efficient constructions in the coming years, even if the steps are small and the start a little difficult. Although at the moment the reality is a bit contrary to sustainable construction, in the sense that legal provisions are avoided in the design, construction and certification of buildings, as happened in the case of thermal rehabilitation projects, experts estimate that things will improve along the way, with the increase of the awareness and education of the market in this respect. All participants agreed that, despite all the impediments currently encountered, there is only one path to follow: sustainable development, which involves the construction of nZEB buildings and the renovation of all the existing buildings stock.
Emilia-Cerna Mladin, președintele Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR):
"Am să comentez puțin Legea nr. 101/2020, care modifică puțin și completează mai mult Legea performanței energetice a clădirilor nr. 372/ 2005 și care dorește să transpună integral directivele europene. A mai existat o transpunere în 2013, îngrijorarea mea este că legile nu sunt respectate și atunci au rămas o serie de articole neaplicate încă de la transpunerea Directivei din 2010. Nu există norme de aplicare, s-a considerat că nu sunt necesare și atunci, de exemplu, deși se afirmă că este obligatoriu certificatul energetic în clădirile publice, nu se dă niciun termen. Sancțiunile în apel nu se aplică și, în caz de erori repetate și neprofesionalism, nu se aplică anularea atestatului de auditor energetic. Evident că am să comentez legea în special din punctul de vedere al auditorului energetic, dar cu impact major asupra pieței construcțiilor. Am să insist nu asupra aspectelor clare, ci asupra aspectelor neclare ce pot cauza probleme în piață. Începând cu obiectul legii, clădirea este definită ca un ansamblu de spații în care energia este utilizată pentru reglarea climatului interior. Dar trebuie să precizez că asociațiile profesionale, și AAECR și SAMER (Societatea Auditorilor și Managerilor Energetici din România) și alții au făcut o serie de observații și sugestii atunci când legea s-a aflat în dezbatere și foarte puține, mai deloc, au fost luate în considerare. Spun asta pentru că reglarea climatului interior se face și la fermele de animale. Noi am insistat foarte mult să se spună pentru clădirile spațiile pentru ocupare umană. Spun asta pentru că mi-au revenit certificate la grajduri de cai și de capre, certificate energetice după Legea nr. 372/2005. Nu ne ajută cu nimic definiția anvelopei unde, la fel, se vorbește de un nivel de confort corespunzător, dar nu se spune confort pentru ocupare umană. Un lucru foarte important este definiția clădirii aproape zero energie. Aproape zero energie nu înseamnă, cum ne imaginăm noi, chiar zero, ci acest «aproape» trebuie privit cu foarte multă grijă, și fiecare stat membru a fost lăsat să-și definească acest «aproape zero energie», în funcție de mai multe criterii. Ceea ce ridică niște întrebări în această definiție este faptul că s-a impus un minim de 30% de energie din surse regenerabile pentru toate clădirile nZEB, nu numai clădirile noi se doresc la nivelul acestui concept, ci și renovările aprofundate. Nu a existat nici măcar un singur studiu care să arate cum se pot acoperi consumurile de energie în proporție minimă de 30% din surse regenerabile. În paralel cu legislația, va apărea și un ghid de costuri optime, adică renovările să aibă loc în condiții de costuri rezonabile. Acești 30% consumuri din energie regenerabilă nu se pot acoperi, după părerea mea, cu costuri optime și sunt de-a dreptul imposibil de realizat în multe cazuri din mediul urban. După aceea, în Legea nr. 101/2020 a apărut un lucru nou pentru toată lumea: acea rază de 30 km, adică un «near by» din limba engleză (în apropierea clădirii), în accepțiunea domnilor deputați și senatori înseamnă o rază de 30 km. Ideea în Directivă era următoarea: că multe echipamente pe resurse regenerabile sunt scumpe și pot fi implementate pentru mai multe clădiri. Deci, într-o zonă, o pompă de căldură, o pompă geotermală se poate instala cât să asigure necesarul de încălzire/ răcire pentru mai multe clădiri. Asta însemna «near by», deci nu fiecare clădire să fie dotată cu maxim de instalații. Deci, aceste două aspecte, 30% minim energie regenerabilă și distanța de 30 km care s-a considerat că reprezintă «aproape», vor pune mari probleme de acum încolo. Un alt aspect este legat de baza de date. Sunt 16 ani de când se emit certificate energetice fără să fie înregistrate undeva, cu un număr de înregistrare unic, ceea ce face ca acest tip de activitate «să o ia razna pe piață» și să denigreze ideea de certificare energetică. Este foarte mare păcat pentru că, în sine, certificatul ar trebui să fie un document foarte important, legat de calitatea unei clădiri. Ni se promite, de mulți ani de zile această bază de date, există prevăzută și în Legea 101, dar a mai fost prevăzută și înainte. Ea nu a funcționat efectiv niciodată și, făcând parte dintr-un consorțiu pe un program european Orizont 2020, îmi este întotdeauna jenă să spun «noi nu avem bază de date», pentru că toată lumea are. Deci aceasta reprezintă o cauză pentru calitatea scăzută a certificatelor. Un alt aspect este legat de auditorii energetici pentru clădiri și auditorii energetici pentru industrie. O dată cu Legea nr. 121/ 2014, care a încercat să transpună directiva de eficiență energetică, pentru că transpunerea a fost extrem de defectuoasă, au apărut acei profesioniști care făceau bilanțuri termice electrice și complexe la marii consumatori de energie. Dintr-o dată, prin Legea 121 au fost numiți auditori energetici. Nicio problemă, nu numai că e o confuzie totală pe piață între ce este auditorul energetic pentru clădire, care urmărește o cu totul altă abordare a performanței energetice, și auditorul energetic acreditat de ANRE, care se concentrează partea de instalații. Evident că la marii consumatori ei pot colabora, dar pe piață nu se știe cine e auditorul energetic. Așa încât au apărut audituri energetice la mall-uri, la spații comerciale, la clădiri de cultură, teatre, cămine culturale, făcute de auditori energetici ANRE, instituție care, spre deosebire de MDRAP, impusese un termen de câteva luni să aibă auditul sau sunt amendați. Deci au fost extrem de agresivi pe piață. Nimeni nu înțelege ce este auditul energetic. Auditul ANRE are rolul lui, dar trebuie să apară această distincție și, în ciuda nenumăratelor sesizări pe care le-am făcut și noi și SAMER, nu s-a clarificat în legislație diferența dintre unii și alții. În plus, conform acestei legi, trebuie să existe și niște experți tehnici care să verifice instalațiile de încălzire și de climatizare o dată la doi ani, în funcție de puteri mai mari de 70 de kW. Și atunci unde se termină rolul unora și unde începe rolul celorlalți? Această confuzie cred că este dorită în continuare pe piață, pentru că altfel nu-mi pot imagina rezistența factorilor de decizie de a clarifica ce înseamnă un lucru sau altul și evident că beneficiarii sunt total derutați. Sunt prevăzute niște sancțiuni în lege, una dintre sancțiunile mari fiind acordată pentru netransmiterea certificatului în baza de date, care nu există. Această sancțiune este prevăzută din 2013, de 7 ani. O altă sancțiune se referă la înregistrarea lucrărilor în registrul propriu al auditorilor. Și cine verifică registrul de acasă? Verificarea lucrărilor se face la un procentaj mult mai mic decât cel prevăzut, de 10%, dar nu putem ști ce înseamnă 10% dintr-un număr necunoscut de certificate. Sunt și foarte multe lucruri bune în lege, legate de sistemele de autoreglare a temperaturii, de stațiile de încărcare electrică a autovehiculelor, de un nou indicator de pregătire pentru tehnologia inteligentă etc. Încă un lucru foarte important, apropo de renovări, acestea nu sunt reabilitări. Reabilitarea înseamnă aducerea la un stadiu inițial de proiect. Este cazul ca toate intervențiile pe care le facem în acest moment să fie la un nivel cât mai înalt posibil, pentru că, altfel, peste 10 ani o luăm de la capăt. Deci tot fondul construit trebuie să fie la nivel de nZEB în 2050, iar noi suntem acum în situația să reluăm renovările făcute în școli cu 5 cm polistiren, cu o tâmplărie de foarte proastă calitate. Deci, după 10 ani, dăm totul jos, o luăm de la capăt. Va trebui să lucrăm, în sfârșit, serios".

Horia Petran, președintele Clusterului Pro-nZEB, din cadrul INCD Urban-Incerc, Sucursala INCERC București:
"Practic, clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero nu este o clădire în care verificăm coincidența cu zero. Este un concept stabilit la nivel național. Definiția este una generală, dar zic eu foarte clară, și conduce gândul către o perspectivă mai largă de dezvoltare durabilă. Chiar dacă pare mult, contribuția de 30% din surse regenerabile la consumul de energie primară al clădirii a fost stabilită în perspectiva asigurării unei clădiri durabile. Nu construim o clădire nouă pentru zece ani, ci poate pentru 100 de ani. Și atunci, practic, nivelurile de performanță care sunt stabilite pentru trei parametri (pentru consumul de energie primară, pentru emisiile de CO2 și contribuția din surse regenerabile) ar trebui să corespundă unei utilizări viitoare a clădirii, astfel încât să nu ajungem, paradoxal, ca noile clădiri pe care le construim acum, să trebuiască să le renovăm peste 10 ani. În fond, ar trebui să privim acest concept de nZEB ca pe un joc de puzzle. Obiectul este clădirea și avem nevoie de piesele potrivite pe care trebuie să le aranjăm în mod adecvat. Dacă înțelegem acest lucru, deja conceptul de nZEB devine implementabil. Spuneam că este un concept legal, pentru că există obligații prevăzute la nivelul legii, dar cu toate acestea, se pare că nu este ușor de integrat în practica curentă în România și sunt foarte multe cauze, foarte multe bariere, eu m-aș focaliza pe trei dintre ele, care mi se par cele mai importante. Prima este legată chiar de acest puzzle, de acest spațiu, și anume optimizarea integrării tehnologiilor care există deja pe piață. Nu trebuie să pornim de la un mare program de cercetare, ca peste 10-15 ani să aplicăm nZEB. Tehnologia există pe piață, în construcții, instalații, în surse regenerabile. Trebuie doar să știm cum să le punem cap la cap, astfel încât să ajungem la un ordin economic conjunctural astăzi sau o perioadă de timp viitoare. A doua barieră este lipsa unei finanțări adecvate, inteligente, flexibile și care să stimuleze. Și a treia barieră, poate chiar cea mai importantă referitor la pregătirea pieței pentru a integra acest concept nZEB este reprezentată de conștientizare și de competențe, de comunicarea eficientă pentru creșterea conștientizării și pregătirea profesională a tuturor specialiștilor pentru a asigura competențele necesare. Pornind de la optimizarea integrării tehnologiei existente pe piață, dincolo de legea care a fost proaspăt modificată, de vreo doi ani, cel puțin, metodologia de calcul, care este o reglementare ce face parte din legislația secundară, este în proces de revizuire. Acum suntem în procesul final de revizuire și, cel mai probabil anul acesta, sperăm chiar la începutul toamnei, să avem publicată această reglementare tehnică critică pentru domeniul performanței energetice. Această metodologie ar trebui să dea cheia pentru construirea jocului de puzzle. Ar trebui ca prin ea să se evalueze impactul integrării diverselor tehnologii pentru a se obține performanța la standard nZEB. Dar ea conține acum, în faza finală de revizuire, o detaliere mai bună a conceptului nZEB, prin prisma fizicii construcțiilor, a principiilor casei pasive cu indicatori de performanță parțială care sunt specifici, măsurabili, sunt ușor și posibil de atins, sunt relevanți și se știe momentul de timp în care trebuie să fie evaluați. De asemenea, metodologia conține schema de certificare a performanțelor energetice, care ar trebui să ofere evaluarea și validarea performanței nZEB pentru anul viitor. Totuși, această metodologie va avea nevoie și de un timp de aplicare puțin mai lung, probabil cel puțin șase luni, pentru a putea fi adaptată la piață, testată și cumva învățată de către cei care o aplică. Este nevoie de ghiduri tehnice pentru proiectanți, care să detalieze cum se aplică metodologia, pentru arhitecți, pentru ingineri, pentru auditorii energetici pentru clădiri. E nevoie de ghiduri de execuție pentru companiile de construcții, pentru diverse etape ale procesului de construire, dar și de ghiduri de aplicare sau de implementare, cu proceduri administrative pentru administrația publică, pentru beneficiari. Cu siguranță, sunt foarte puține primării care și-au asumat verificarea respectării legii în ceea ce privește autorizarea clădirilor noi. Strategia de Renovare a Clădirilor pe Termen Lung, care a fost elaborată într-un proiect al MLPDA, cu sprijin de la Banca Mondială și cu asistență din partea Institutului Național Urban-Incerc, este în curs de aprobare și oferă un cadru, oferă obiectivele pentru 2030, 2040 și 2050. Este la fel ca Strategia de Dezvoltare Durabilă, elaborată în acest moment pe orizontul de timp de zece ani, și conține modalități de atingere, de monitorizare a obiectivelor, programe, instrumente de finanțare, practic oferă cadrul strategic în care putem să ne gândim, dincolo de nZEB, cum putem să facem renovarea aprofundată sau atingerea standardului nZEB la renovări. Al doilea obiectiv este finanțarea. Ar trebui să fie o finanțare adecvată, flexibilă, inteligentă și care să stimuleze. Ghidul de cost optim face parte dintr-o procedură de a stabili cerințele minime de performanță energetică și nivelul nZEB în condiții de fezabilitate a costului. Aceasta presupune, totuși, o schimbare de paradigmă, de concept, la nivelul tuturor. O schimbare de la a gândi în termeni de «fac pentru câți bani am acum», adică în termeni de costuri, la investiție pe termen lung. Vreau să obțin cel mai mic cost total pe durata de utilizare a clădirii. Atâta vreme cât nu o să putem să facem această tranziție în mentalitatea noastră, nu cred că o să avem un impact favorabil asupra costului. În fond, o clădire durabilă sau o renovare a unei clădiri existente la un standard ridicat reprezintă o investiție și, în acest context, este necesară dezvoltarea de instrumente de finanțare accesibile, care să fie stimulative și să poată să fie complementare cu alte instrumente. E vorba de granturi cu contribuție proprie. Sunt soluțiile cele mai bune la acest moment, astfel încât să fie stimulată atragerea finanțării private pentru a oferi un efect de multiplicare. Ar trebui să se asigure posibilitatea de cuplare a diverselor instrumente de finanțare. De exemplu, Casa Verde Fotovoltaice cu viitorul program pe care îl așteaptă toată țara, Casa Eficientă Energetic, respectiv cele două programe de finanțare de la Administrația Fondului de Mediu. Ar trebui să se coreleze eficiența energetică cu reziliența seismică, obiectul este tot o clădire, adică lucrări de creștere a performanței energetice și, în același timp, cu consolidarea clădirii. Nu avem cum să avem programe care să le îmbrace pe toate, ar fi foarte ambițios să credem asta, și atunci, dacă avem programe care atacă fiecare obiectiv în sine, ar trebui ca aceste programe să fie cuplate. Avem nevoie de credite ipotecare, de credite dedicate, astfel încât să existe finanțare privată tot mai vizibilă. Pentru asta, e o condiție foarte simplă, să fie atractive aceste intervenții obținute prin credite ipotecare. Astfel, dacă rata de returnare a împrumutului este mai mică decât economia din consum de energie pe care o fac prin investiția respectivă pentru care mă împrumut la bancă, atunci eu nu mai am un cost, nu mai am o investiție, ci am o pușculiță. Practic, pe termen lung pe durata creditului, fac o economie de bani. Dar asta înseamnă să se dezvolte aceste produse bancare și, în același timp, băncile sau instituțiile de finanțare ar trebui să își adapteze limbajul pe înțelesul beneficiarului, astfel încât indicatorii de performanță să fie mai ușor înțeleși de către cei care fac creditele, adică de clienți. Punctul al treilea de discuție și anume conștientizare și competență, cred că este cel mai delicat, deoarece eforturile făcute încă nu ating o masă critică absolut necesară pentru a schimba lucrurile în piață. Vorbim despre formarea profesională, în primul rând, și aș menționa proiectele Train to nZEB și Fit to nZEB pe care le-am implementat în cadrul institutului și al clusterului Pro nZEB, prin dezvoltarea acelui hub - Building Knowledge Hub România, în care am dezvoltat programe și cursuri pentru trei grupuri țintă: primul - specialiști sau proiectanți, al doilea - executanți și al treilea - factori de decizie. Cu privire la conștientizare, pornim de la ceea ce există acum: există un proiect al MLPDA, în care a fost dezvoltată strategia de renovare pe termen lung, în care va fi lansată o campanie națională pentru conștientizare, pentru comunicare în implementarea Strategiei. În al doilea rând, am început un proiect pe Orizont 2020, Caravana nZEB, în care, pornind de la Building Knowledge Hub, încercăm să organizăm niște evenimente diverse, pentru stimularea utilizării de personal calificat în construcții, cel mai important eveniment fiind Săptămâna nZEB, în care, practic, timp de o săptămână, să mergem în patru orașe, începând de la anul și, când restricțiile datorate pandemiei vor permite acest lucru, în condiții bune, astfel încât să comunicăm beneficiile nZEB, să avem consultări cu factorii interesați. Practic, construcția de clădiri nZEB nu ar mai trebui să fie o provocare pentru industria construcțiilor, ci ar trebui să fie o ocazie de relansare economică. Această ocazie nu cred că trebuie ratată, mai ales în contextul în care avem și instrumentele de finanțare anunțate. E nevoie de adaptare, de o evoluție a modelului de afaceri actual în sectorul de construcții. Toți factorii implicați, de la proiectant, până la executant, ar trebui să înțeleagă faptul că dacă nu se pregătesc acum pentru a implementa conceptul nZEB s-ar putea ca mâine să nu mai fie pe piață. De altă parte, cei care se pregătesc astăzi, mâine vor avea un avantaj față de competitori".

Dragoș Marcu, Președintele de Onoare al Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS):
"Există la nivel european o tendință de reducere a consumului de ciment/ betoane și oțel pe șantiere. Problema care trebuie pusă, însă, mai degrabă, ar fi să concepem structuri în care să folosim materiale regenerabile, care pot fi recuperabile și care, în mod evident, aduc o amprentă de carbon mai redusă. Știm bine că atât oțelul, cât și producția de oțel și, chiar mai mult, producția de ciment au o contribuție negativă din punct de vedere al mediului. Sigur există preocupări în acest sens, la nivelul fiecărei industrii. Pe de altă parte există și preocupări legate de condițiile de siguranță structurală. Multe dintre problemele semnalate de doamna Mladin le recunosc și în domeniul nostru de activitate, precum legislația neclară, semnătura de complezență, lipsa de ascultare a specialiștilor de către autoritățile care se ocupă de reglementare și legiferare. Noi suntem mai preocupați de efectul cutremurelor asupra construcțiilor și pot să spun că problemele se pun într-o manieră similară în ceea ce privește relația cu autoritățile. Referitor la Planul Național de Investiții și Relansare Economică (PNIRE), acesta este un program ambițios. Programe am tot avut, problema este dacă avem aparatul, și la nivel public și la nivel de specialiști, dacă avem resursele, dincolo de bani, ca să le punem în aplicare, deși nici atragerea efectivă a fondurilor nu este așa de simplă. Cred că trebuie făcute eforturi la nivel de legislație, în continuare. În această perioadă, alături de mai mulți specialiști, fac parte dintr-un program derulat de MLPDA pentru noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Se dorește o rescriere a legilor construirii. Încercăm să identificăm și să îndepărtăm aspectele deficitare din trecut. Deci, avem nevoie de legislații și de politici coerente, dar și de oameni pregătiți, instruiți, atât în administrația publică, cât și, în general, pe piață. Programul propus de Guvern, deși este foarte ambițios, nu este irealizabil, numai că trebuie să existe un declick, un restart, pentru ca lucrurile să intre pe un făgaș normal. Impactul PNIRE va fi consistent pentru sectorul de construcții. Revenind la sustenabilitate, din păcate, publicul la noi nu este educat în acest spirit, și nici dezvoltatorii și investitorii nu au preocupări serioase în această direcție. Mă tem că, de multe ori, această targetare a unei clădiri verzi este un exercițiu birocratic, de bifare a unor indicatori de performanță, depinde cum îi măsori și pe aceia. Nu există o preocupare profundă, care vine dintr-o intenție de sustenabilitate, dintr-o preocupare pe termen lung, ci este o abordare strict comercială. Sigur că lucrurile nu se bifează întâmplător, există niște indicatori de performanță. Nu știu însă în ce măsură acești indicatori de performanță sunt îndepliniți corespunzător. Îmi pare rău să o spun. Preocuparea principală de astăzi pe toate buzele investitorilor este optimizarea, care în România înțelege ca ieftinire, ori nu poți să gândești pe termen lung. Ca o paranteză, sustenabilitatea înseamnă să putem să ne satisfacem nevoile de astăzi fără a afecta resursele generațiilor viitoare. Ori, la noi, nu există această preocupare pe termen lung. Investitorii dezvoltă proiecte ca să le vândă, și important este ca ele să satisfacă criteriile în momentul vânzării. După aceea, nu mai sunt atât de preocupați. Deci, la nivel privat nu există o preocupare reală pentru construirea sustenabilă. Probabil că trebuie lucrat foarte mult și la nivel de conștientizare, de educație, de integritate profesională. Este nevoie să nu se mai facă expertize doar ca să scoatem A la clasa de risc seismic sau să nu mai facem acele audituri care să claseze, nu neapărat superficial, dar greșit, nivelul în care se găsește construcția. Aceste probleme există și se regăsesc la nivelul fiecărei profesiuni în parte și la nivelul întregii societăți. Deci, programe avem, în general am cam ști ce trebuie să facem. Problema este să avem și determinarea și persuasiunea de a aduce lucrurile până la capăt".

Adriana Iftime, director general al Federației Pa­­tronatelor Societăților din Construcții (FPSC):
"Această nouă abordare nZEB este o schimbare majoră, care pune în balanță o nouă abordare vizavi de costuri. Este foarte normal că multă lume privește aceste tehnologii noi prin prisma banilor și este firesc să fie așa, numai că este nevoie de educație, de o schimbare de concept în ceea ce privește costurile, acum la începutul investiției sau pe toată durata de exploatare a clădirii. Cred că un rol foarte important îl au colegii noștri proiectanți și consultanți. Nu este ușor, dar ei sunt cei care ar trebui să încerce tot timpul să-i convingă pe beneficiari, încă de la început, de la tema de proiectare, care sunt beneficiile acestor abordări noi. În ceea ce privește pregătirea profesională pentru noile tehnologii, noi, executanții, suntem cumva mai avantajați, în sensul că în momentul în care apare o tehnologie nouă, un material nou de construcții, furnizorul încearcă să facă și pregătirea pentru punerea în aplicare a tehnologiei sau a materialului respectiv și atunci lucrurile se învață încet-încet. Pentru ceea ce urmează în viitor, noi am avut anul acesta o intervenție în legislație și prin modificarea Legii nr. 215 de înființare a Casei Sociale a Constructorilor. Ne așteptăm să avem o școală adevărată de constructori. Prin Ordonanța 32 din această primăvară, Casei Sociale a Constructorilor i se permite să facă și pregătire profesională. În acest moment, la CSC sunt în pregătire procedurile care stabilesc cum să se facă această pregătire profesională. Referitor la noile măsuri din PNIRE, care a fost lansat de Guvern, în momentul acesta mi se pare că este doar o înșiruire de dorințe. Să nu uităm, suntem în an electoral și întotdeauna în aceste perioade se întâmplă astfel de lucruri. Faptul că România a participat la acea negociere privind împărțirea banilor europeni, îmi dă speranța că acest an va fi regândit și va fi privit mult mai serios prin prisma noilor condiții impuse de Uniunea Europeană. Din cele aproape 80 de miliarde de euro, 46,5 miliarde euro reprezintă granturi nerambursabile din bugetul multianual, deci banii pe care trebuia să-i primim oricum pentru perioada 2021-2027, 16,7 miliarde euro sunt granturi nerambursabile și 16,8 miliarde euro credite în condiții favorabile. Ce nu se spune sau se spune foarte timid este că acești bani trebuie accesați foarte repede. În acest context, am încercat mă informez care este situația ghidurilor pentru accesarea fondurilor și în ce stadiu se află Ministerul Finanțelor Publice (MFP) cu pregătirea documentațiilor pentru accesarea finanțărilor. Este trist că, în momentul acesta, când noi am fi crezut că la MFE și la ministerele care gestionează fonduri europene ar trebui să fie o agitație formidabilă, să se scoată ghidurile, să se lanseze consultări pe programe, nu există această efervescență. Din ce am înțeles, până în octombrie trebuie prezentate la Bruxelles planurile acestea de relansare, de redresare. Dacă în continuare facem ghiduri, documentații greoaie care doar să-i descurajeze pe solicitanți, evident că programele și proiectele acestea vor rămâne pe hârtie. Să sperăm că, totuși, lucrurile se vor clarifica în momentul în care vor apărea aceste ghiduri și noi trebuie neapărat să ne implicăm în chestiunea aceasta".
Luminița Bălălău, Șef Serviciu în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, al Guvernului României: "Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este constituit în cadrul aparatului de lucru al primului ministru și are ca principal rol și atribuție coordonarea implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, la nivel național. Departamentul are un rol asumat de catalizator. Avem o Strategie Națională de Dezvoltare Durabilă, pe care am elaborat-o și adoptat-o în 2018, iar acum creăm mecanismele pentru implementare. Urmează viitorul program 2021-2027, viitoarea perioadă de programare, și strategiile locale trebuie armonizate cu strategia națională și, bineînțeles, cu obiectivele și programele operaționale care sunt în pregătire. Programele operaționale cadru pentru viitoarea perioadă de programare se află în procedură de evaluare strategică de mediu la minister și chiar este foarte bine dacă patronatele se implică în evaluarea acestor programe, pentru ca pe prioritățile programelor să se găsească aspectele semnalate de participanții la această conferință. Noi, ca departament, avem persoane din grupul de lucru și am analizat programele și experții noștri și-au spus punctul de vedere, dar, totodată, am încercat să trimitem și la ceilalți factori implicați programele în etapa de draft, pentru a primi informații. Acum poate că este momentul ca, având această întâlnire, să putem intra în legătură directă cu reprezentanții patronatelor și putem să primim observațiile lor și să le transmitem mai departe, în etapa de evaluare strategică la minister. Aceste observații se pot trimite și la Ministerul Mediului, care primește de la public observații pe aceste programe și sunt analizate de o comisie de analiză tehnică. Suntem în etapa de evaluare, deci programele nu sunt finalizate și mai pot fi discutate. Noi, ca să implementăm Agenda 2030, am revizuit Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, pentru a o armoniza cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată în 2015 și de România. Strategia are exact 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) și pe fiecare obiectiv sunt stabilite ținte pentru anul 2030. Printre țintele strategiei pe partea de eficiență energetică avem și consolidarea politicii de eficiență energetică și decuplarea creșterii economice de epuizarea resurselor. Ca să ne atingem obiectivele, lucrăm la cadrul instituțional și cadrul de monitorizare a progresului în implementare. Institutul Național de Statistică (INS) elaborează noul set de indicatori de dezvoltare durabilă pentru această strategie. Vom avea un plan de acțiune și, în momentul în care îl demarăm, vom constitui grupuri de lucru în care vom invita atât reprezentanți din ministere, cât și din cadrul societății civile. Referitor la politicile europene și de investițiile durabile, dacă avem alocată o sumă importantă pentru planul de relansare, 79,9 miliarde euro, acești bani vor fi dirijați către investiții durabile, iar pentru a stabili dacă o investiție este durabilă, Comisia Europeană a stabilit un regulament, așa-numitul Regulament privind Taxonomia, publicat în luna iunie. Acest regulament stabilește un sistem de clasificare pentru activitățile economice durabile care s-au stabilit deocamdată. A fost o comisie de experți și de angajați de către Comisia Europeană care a făcut un raport care include un prim set de activități considerate durabile, care ar putea contribui la obiectivul de mediu privind adaptarea la schimbări climatice. Acest raport se găsește pe pagina de internet a Comisiei Europene și acolo se găsesc acele plafoane, acele criterii care stabilesc dacă o activitate poate fi dirijată prin programele europene de finanțare către investiții durabile".

Rodica Purcel, Project Specialist la Romania Green Building Council (RoGBC):
"Un sistem financiar ipotecar verde nu mai este de viitor, este deja prezentul. Noi încercăm să îl dezvoltăm deja de un an și cu siguranță deja influențează și urmează să influențeze și pe parcurs piața de construcții. În contextul actual al pandemiei, auto-izolării, carantinei, s-a creat cumva contextul propice pentru a reflecta asupra locuințelor și a clădirilor în care ne desfășurăm activitatea. Așadar, este momentul potrivit să vorbim despre certificarea Green Homes, care, împreună cu sistemul ipotecar verde, creează proiectul Smarter Finance for Families. Cerințele stabilite prin programul de certificare Green Homes sunt axate pe reducerea impactului asupra mediului în timpul construcției, dar și în timpul utilizării acesteia. Concluzia la care cred că mulți dintre noi în perioada pandemiei am ajuns ține de sănătatea, bunăstarea și siguranța locuitorilor. RoGBC a creat o certificare pentru locuințe verzi la un cost accesibil și a elaborat un set de criterii adaptate la situația socială economică și de mediu în România. Acesta cuprinde toate aspectele esențiale în evaluarea și identificarea pe piață a celor mai performante proiecte rezidențiale care folosesc principiile unei construcții sustenabile. Acum lansăm versiunea a treia a sistemului de certificare, conceput special pentru îmbunătățirea sectorului rezidențial. În prezent, în România au fost pre-certificate și certificate peste 10.000 de locuințe, cu o valoare ce depășește 1,5 miliarde euro. Este un semn bun, care arată că se poate. Acest sistem de certificare vizează toate etapele construcției, de la concept, proiectare, până la execuție, partea finală fiind predarea locuinței către beneficiar. Pe lângă toate criteriile existente de până acum, în această versiune nouă am introdus, pe lângă testarea calității aerului interior, și monitorizarea, controlul și reducerea expunerii la gazul radon. Totodată, atragem atenția mai mult la materialele durabile și la celelalte cerințe de proiectare, care reduc mai multe substanțe chimice din materiale de construcții, printre cele mai comune aflându-se formaldehida, compușii organici volatili, și limităm expunerea la poluarea cu particule în locuință. Totodată, în perioada de construcție încercăm să prevenim poluarea. Astfel, certificarea ne cere o reciclare a minimum de 30% din deșeurile de pe șantier. Mai există și obligația dezvoltatorilor de a furniza un sistem de colectare separată a biodeșeurilor, preferabil cu posibilitatea de a le trata la fața locului sau în zonă, sau măcar de a contracta un operator de salubritate. Toate detaliile acestea sunt foarte frumoase și avantajoase până în momentul în care apare întrebarea costului, a prețului, dacă ne permitem să facem aceasta. Fiind o problemă sistemică, am propus și o soluție sistemică. În acest sens, RoGBC a lansat Ipoteca Verde, program ce își propune să unească băncile, dezvoltatorii imobiliari, furnizorii de soluții pentru clădiri verzi, prestatorii de servicii și furnizorii de materiale de construcții prietenoase cu mediul, certificatori RoGBC și, desigur, cel mai important din toată schema aceasta omul, beneficiarul final. Astfel s-a optat pentru reducerea ratei dobânzii pentru a minimiza riscul de neplată a ipotecii și pentru a acorda o valoare mai mare a imobilului, în comparație cu o casă obișnuită. Este vorba de o sumă mai mare de bani, o investiție suplimentară, conform calculelor noastre de la 5% până la 15%, dar care se amortizează în timp, deoarece costul lunar al deținerii unei astfel de locuințe este mult mai mic, ceea ce oferă o siguranță atât băncilor cât și locuitorilor. Referitor la bifarea de complezență a criteriilor de certificare, cunoaștem foarte bine situația actuală, însă noi, ca terță parte, nu ne permitem astfel de «tradiții». Noi lucrăm cu auditori energetici și toate certificatele de performanță energetică sunt verificate de o echipă tehnică, confirmate sau infirmate. Noi nu ne uităm doar la rezultate. Pentru a obține o certificare Green Homes nu este necesar numai acest certificat de performanță energetică, sunt mult mai multe criterii și condiții".

Camelia Rață, Community Energy Manager în cadrul organizației Orașe Energie în România (OER):
"Țintele României nu se vor putea îndeplini doar cu acțiuni la nivel național, sectorul local are o contribuție majoră și noi, la OER, avem multe preocupări în această direcție. Administrația locală, prin asociația noastră, merge în paralel cu tot ce se întâmplă în legislație. Avem un proiect foarte important, care răspunde la tot ce s-a spus la EURO-Construcții. El se numește Our Buildings și este vorba de realizarea strategiilor de renovare a clădirilor în cadrul planurilor de acțiune privind energia și clima. Se întâmplă în cinci autorități locale din România, cinci autorități locale din Bulgaria, cu suportul Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE) și, bineînțeles, cu expertiză din administrația locală. La sfârșitul acestui proiect, care se va întâmpla la 31 decembrie 2020, vom avea cinci modele, pentru că știm cu toții că, deși în legislație aceste planuri sunt solicitate, ele nu există ca și o structură pe care să pună mâna administrația locală, deci nu pot fi utilizate. Li se cer aceste planuri, dar modul în care ar trebui analizate și formată baza de date pentru a avea această solicitare și a furniza datele necesare din teren, nu există. Deci aceste strategii sunt în desfășurare. Strategiile de renovare a clădirilor din cadrul planului de acțiune privind energia și clima pentru acest orizont 2030-2050 vor contribui la crearea unor comunități cu emisii reduse de carbon, exact ceea ce toată lumea discută și ceea ce ne dorim. Proiectul a început de doi ani și, pe această perioadă de desfășurare a programului, am avut discuții inclusiv cu Banca Mondială pe planul național de renovare a clădirilor. Am participat, chiar am organizat, două discuții cu factorii de decizie pentru Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), pentru că în general, sectorul public local este privit doar ca un beneficiar. El trebuie să aplice și nu are niciun cuvânt de spus, pentru că nu are expertiză. Lucrurile s-au îmbunătățit și, în ultimul timp, au fost traininguri și foarte multe planuri bune, cu acțiuni care s-au pus în operă pe plan local și ați văzut că foarte multe clădiri sunt reabilitate. Una din barierele majore identificate pe tot parcursul proiectul este lipsa de calificare a firmelor, a personalului firmelor de construcții care participă la licitații și, de multe ori, în teren, cu tot efortul și cu tot auditul energetic realizat la un standard înalt, în partea de implementare sunt mari probleme. Am avut o conferință foarte importantă, în care am prezentat proiectul Our Buildings din România și Bulgaria, unde am discutat barierele întâmpinate în implementarea măsurilor de renovare eficientă a clădirilor, despre pașaportul de renovare a clădirilor, despre Directiva 844, despre situația clădirilor verzi și regenerative din România, dar și de probleme punctuale în clădiri și ce tehnologii ar trebui să fie sprijinul autorităților locale în momentul în care gândesc reabilitarea, modernizarea energetică a clădirii. S-au evidențiat bariere. Am discutat mai ceva mai devreme de probleme. Sunt toate cuprinse în atenția administrației locale. Prin Our Buildings, am realizat o bază de date conținând situația reală a clădirilor publice sub autoritatea administrației publice locale din cinci orașe din România (mari, mici și mijlocii), date caracteristicile constructive, consumuri finale de energie și costurile aferente cu asigurarea unui regim de funcționare normală în aceste clădiri. La început, fondul construit nu era în multe situații foarte bine cunoscut. Punând la punct această inventariere a tuturor clădirilor, am găsit probleme chiar în administrație și am făcut «curățenie» în acest mod. Am putut genera rapoarte comparative, necesare analizelor tehnice, lunare, anuale și multianuale, și toate aceste date au fost incluse într-o aplicație accesată online de fiecare instituție implicată în baza de date, generată și pusă la dispoziție de asociația noastră. Deci am făcut fundamentul pentru orice discuție, pe orice clădire, în orice moment în administrația locală și factorii de decizie pot să vizualizeze care e starea clădirii, din punct de vedere al consumului și banilor. Desigur aplicația reprezintă instrumentul ce poate furniza măsuri privind informații asupra stării actuale a clădirilor, dar cu siguranță audituri energetice și certificatele de performanță energetică sunt utilizate conform legii și, în cazul bazei de date, vin să corecteze datele deja introduse. Deci este formată baza de date, cu toate caracteristicile cheie puse la dispoziție din documentațiile tehnice și chiar din măsurători în teren. Odată realizată această bază de date putem discuta, concret, de implementarea de măsuri și putem să le măsurăm. Ce rezultate finale va avea acest proiect și ce aport vom putea aduce la nivel național inclusiv la PNIESC al României? Am furnizat proiecte, problematica întâmpinată la nivel local și ne-am consultat în ceea ce am putut transmite ca ajutor. Și, din nou, am furnizat date pentru Banca Mondială pentru Strategia Națională de Reabilitare pe Termen Lung. Proiectul va finaliza, astfel, cinci strategii locale pentru renovarea clădirii. În final vom avea cinci audituri energetice și cinci foi de parcurs pentru câte o clădire reprezentativă în fiecare oraș pilot, pentru a transforma o clădire în acest concept nZEB. S-au discutat și s-au analizat clădiri din Sibiu, dar urmează celelalte orașe din proiect, pentru a identifica acea clădire care poate fi dusă în acest concept și cum se va realiza, inclusiv foaia de parcurs. Cinci aplicații implementate, cinci baze de date ca mod de lucru permanent în administrație pentru inventariere, analiză, raportare și măsurare permanentă a efectului tehnic și financiar al măsurilor implementate. Deci am creat un instrument de măsurare. Accesarea acestei baze de date se face online. Punem la punct toate caracteristicile constructive, starea tehnică a instalațiilor interioare, consum de energie și apă rece, fonduri necesare pentru asigurarea utilităților. Diseminarea rezultatelor și strategiile sperăm totuși să fie gata în 31 decembrie 2020, dar avem probleme legislative, care au fost deja menționate. Strategia ce va fi realizată prin proiectul nostru Our Buildings va reprezenta un document solid, construit pe date reale. Autoritățile locale muncesc mult și își doresc clădiri eficiente energetic și un buget financiar pentru implementarea acestor clădiri eficiente energetic spre aproape zero energie".

Luminița Bălălău, Șef Serviciu în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, al Guvernului României:
"Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este constituit în cadrul aparatului de lucru al primului ministru și are ca principal rol și atribuție coordonarea implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, la nivel național. Departamentul are un rol asumat de catalizator. Avem o Strategie Națională de Dezvoltare Durabilă, pe care am elaborat-o și adoptat-o în 2018, iar acum creăm mecanismele pentru implementare. Urmează viitorul program 2021-2027, viitoarea perioadă de programare, și strategiile locale trebuie armonizate cu strategia națională și, bineînțeles, cu obiectivele și programele operaționale care sunt în pregătire. Programele operaționale cadru pentru viitoarea perioadă de programare se află în procedură de evaluare strategică de mediu la minister și chiar este foarte bine dacă patronatele se implică în evaluarea acestor programe, pentru ca pe prioritățile programelor să se găsească aspectele semnalate de participanții la această conferință. Noi, ca departament, avem persoane din grupul de lucru și am analizat programele și experții noștri și-au spus punctul de vedere, dar, totodată, am încercat să trimitem și la ceilalți factori implicați programele în etapa de draft, pentru a primi informații. Acum poate că este momentul ca, având această întâlnire, să putem intra în legătură directă cu reprezentanții patronatelor și putem să primim observațiile lor și să le transmitem mai departe, în etapa de evaluare strategică la minister. Aceste observații se pot trimite și la Ministerul Mediului, care primește de la public observații pe aceste programe și sunt analizate de o comisie de analiză tehnică. Suntem în etapa de evaluare, deci programele nu sunt finalizate și mai pot fi discutate. Noi, ca să implementăm Agenda 2030, am revizuit Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, pentru a o armoniza cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată în 2015 și de România. Strategia are exact 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) și pe fiecare obiectiv sunt stabilite ținte pentru anul 2030. Printre țintele strategiei pe partea de eficiență energetică avem și consolidarea politicii de eficiență energetică și decuplarea creșterii economice de epuizarea resurselor. Ca să ne atingem obiectivele, lucrăm la cadrul instituțional și cadrul de monitorizare a progresului în implementare. Institutul Național de Statistică (INS) elaborează noul set de indicatori de dezvoltare durabilă pentru această strategie. Vom avea un plan de acțiune și, în momentul în care îl demarăm, vom constitui grupuri de lucru în care vom invita atât reprezentanți din ministere, cât și din cadrul societății civile. Referitor la politicile europene și de investițiile durabile, dacă avem alocată o sumă importantă pentru planul de relansare, 79,9 miliarde euro, acești bani vor fi dirijați către investiții durabile, iar pentru a stabili dacă o investiție este durabilă, Comisia Europeană a stabilit un regulament, așa-numitul Regulament privind Taxonomia, publicat în luna iunie. Acest regulament stabilește un sistem de clasificare pentru activitățile economice durabile care s-au stabilit deocamdată. A fost o comisie de experți și de angajați de către Comisia Europeană care a făcut un raport care include un prim set de activități considerate durabile, care ar putea contribui la obiectivul de mediu privind adaptarea la schimbări climatice. Acest raport se găsește pe pagina de internet a Comisiei Europene și acolo se găsesc acele plafoane, acele criterii care stabilesc dacă o activitate poate fi dirijată prin programele europene de finanțare către investiții durabile".

PARTENERI INSTITUTIONALI

OAR
CIROM
AICPS
FPSC
ADUC
CNI
ARACO
RGBC
CTDS
PPTT
AHK
PSC
APIVMR
ROENEF
OER
OAER
ROMEPS
PRO-NZEB
AAECR
mfe
ECONET
BPIE
APMCR
UAUIM
UTCB
SIEAR
ASI
AIIR
AIVR
ARCA
PREFBETON
PROBCA
CSOC
FGS

ORGANIZATORI

Agenda
FEREASTRA
DEPARTAMENT ORGANIZARE: Adresa: Str. Ienachita Vacarescu 17, Sector 4, Bucuresti; Tel./Fax: 021-336.04.16, 021-336.04.17; E-mail: office@euroconferinte.ro
© Copyright 2007-2022 EURO-Constructii & EURO-Fereastra.
Click aici pentru revocare consimțământ Cookie