Piata de tamplarie se adapteaza la noile tendinte.

După ce a generat pagube mari, criza sanitară s-ar putea încheia în 2021
În tradiţia deja stabilită şi care continuă o experienţă de 15 ani în organizarea de conferinţe dedicate pieţei de tâmplărie termoizolantă din România, inclusiv de această dată lucrările au fost deschise printr-o prezentare realizată de membrii departamentului de analiză al revistei Fereastra, care au punctat principalele evoluţii din 2020 şi perspectivele de dezvoltare pe termen scurt şi mediu. Conform datelor disponibile şi a informaţiilor prelucrate pe baza rapoartelor oficiale cu privire la importurile de sisteme, în anul precedent industria construcţiilor a reuşit să se menţină pe un trend uşor ascenent, cumulând încasări estimate la 14,73 miliarde euro (în creştere de la 13,46 miliarde euro, în 2019), pentru 2021 fiind estimat un nou progres până la 15,64 miliarde euro. Evoluţia respectivei ramuri economice este esenţială pentru domeniul sistemelor de anvelopare, de volumul lucrărilor de construcţii depinzând în mod direct cererea de pe nişa respectivă. În mod concret, în cele 12 luni ale exerciţiului financiar trecut (din care o perioadă de peste 60 de zile a fost puternic afectată de efectele decretului prin care a fost instituită starea de urgenţă) importurile de sisteme au scăzut simţitor. Astfel, în intervalul iulie - septembrie 2020 pe segmentul profilelor din PVC acestea s-au diminuat de la 96,25 milioane de euro la 45,08 milioane de euro, pe cel al sistemelor din aluminiu de la 29,29 milioane de euro la 6,58 milioane de euro, iar în ceea ce priveşte feroneria - constituindu-se în barometrul ce indică în modul cel mai precis starea de fapt din industrie - declinul a fost de la 21,23 milioane de euro la 5,36 milioane de euro. Pentru primele trei trimestre ale anului precedent, scăderile au fost de la 257,39 milioane de euro la 191,16 milioane de euro pentru reperele din PVC, de la 83,3 milioane de euro la 54,24 milioane de euro pentru cele din aluminiu, respectiv de la 54,23 milioane de euro la 38,41 milioane de euro pentru sistemele de feronerie. Un aspect pozitiv a fost constituit de revigorarea exporturilor în toamna lui 2020, aceste activităţi generând încasări de 49,34 milioane de euro (faţă de 44,1 milioane de euro în intervalul de referinţă) pentru tâmplăria din PVC, respectiv 3,4 milioane de euro (3,52 milioane de euro) pentru cea din lemn stratificat. Analizele curente indică, aşadar, scăderi-record pe termen scurt, precum şi reconfirmarea activităţilor de export în postura de centru nodal de dezvoltare al branşei. În continuare, produsele autohtone beneficiază pe pieţele externe de avantajul competitiv relativ dat de costurile cu forţa de muncă, în condiţiile în care produsele promovate au niveluri de performanţă similare şi, pe alocuri, superioare celor livrate de producătorii din statele dezvoltate de pe mapamond. Pentru perioada următoare, este de aşteptat o consolidare a cererii de ansambluri echipate cu geam triplustratificat, în anii ce vor urma cea mai mare parte a cifrei de afaceri rezultând din activităţile de reabilitare a construcţiilor existente, pentru alinierea României la exigenţele prevăzute în pactul Green Deal, asumat şi semnat inclusiv de ţara noastră la Paris, în decembrie 2015, cu ocazia conferinţei internaţionale pe teme climatice COP21. În concluzie, există elemente care justifică un optimism moderat, susţinut inclusiv de începerea campaniei naţionale de vaccinare împotriva noului coronavirus care, în cel mai probabil scenariu şi în cazul absenţei unor perturbări majore în procesele de aprovizionare convenite de Comisia Europeană cu principalii furnizori de vaccinuri, ar putea duce la încheierea actualei crize sanitare înainte de finele lui 2021.

Dialog permanent cu autorităţile pe teme de maxim impact pentru industrie
Prima intervenţie în cadrul videoconferinţei a aparţinut preşedintelui Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), Valentin Petrescu, care este şi vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), acesta realizând o trecere în revistă a stării actuale a braşei de ferestre din România. „Deşi construcţiile au avut, într-adevăr o creştere, aceasta a fost, din păcate, cea mai mică din Uniunea Europeană. Cauza principală este dată de faptul că factorii de răspundere din România nu s-au pus de acord în ceea ce priveşte investiţiile publice, actorii politici din ţara noastră neînţelegând, aşa cum au făcut-o cei din alte state comunitare, faptul că alocarea de fonduri din sursele respective este vitală pentru economie. La noi, în elanul de tăiere a cheltuieilor, cea mai simplă metodă aflată la îndemână este de diminuare a sumelor de la capitolul menţionat anterior. Noi sugerăm să trecem peste euforia dată de această evoluţie aparentă şi să fim mai atenţi la ceea ce se întâmplă cu planul de reconstrucţie şi rezilienţă, întrucât este foarte importantă destinaţia acestor bani. Practic, dacă nu vor fi alocaţi prioritar pentru investiţii, nu se întrevede un viitor bun. Este necesară însă şi o privire mai optimistă asupra situaţiei acutale: faţă de alte domenii economice, noi am fost mai norocoşi, deoarece şantierele de construcţii şi activitatea producătorilor de materiale nu au avut sincope majore nici măcar în perioada stării de urgenţă, consemnând cel mult anumite scăderi ale ritmului de derulare a operaţiunilor. Diminuările din primăvară s-au recuperat total până la finele lui 2020. Pentru perioada următoare, este necesar să nu lăsăm garda jos şi să ne reamintim că pandemia nu s-a încheiat încă. Pentru organizaţia noastră, un obiectiv esenţial este reprezentat de păstrarea facilităţilor date de OUG nr. 114/2018 domeniului nostru de activitate, care au fost obţinute în urma semnării unui acord cu un guvern anterior. Practic, experienţa ne-a confirmat faptul că discuţiile pornesc mereu de la zero de fiecare dată când se schimbă administraţia centrală, manifestându-se pregnant pericolul de pierdere a câştigurilor obţinute de-a lungul timpului. Documentul semnat de noi se referă la o strategie stabilită pe 10 ani şi nu are nicio nuanţă politică. Noi încercăm - şi până în prezent am reuşit - să-i convingem pe factorii de răspundere că tot ceea ce s-a realizat până în prezent a fost un lucru bun, care nu trebuie distrus. Impredictibilitatea este o piedică reală în calea dezvoltării economice şi noi ne luptăm să o eliminăm. Un argument în favoarea noastră este acela că, deşi taxele pe salarii au scăzut foarte mult în construcţii, cuantumul încasărilor bugetare a crescut în 2019 cu 20%, pe fondul trecerii în legalitate a activităţilor din economia gri sau neagră, precum şi al majorării bazei de impozitare prin creşterea salariilor. O altă temă presantă este aceea a amânării cu un an a aplicării măsurii de scădere la 5% a TVA pentru achiziţia de locuinţe până la un anumit plafon. Aceasta a afectat direct şi puternic cererea pe piaţa construcţiilor rezidenţiale, cu efecte imediate inclusiv asupra domeniului de tâmplărie termoizolantă. Cele două probleme menţionate anterior reprezintă principalele teme de discuţie ce vor fi abordate în viitor în dialogurile pe care PPTT şi FPSC le va avea cu Guvernul şi Parlamentul”, a afirmat Valentin Petrescu.

Piaţa construcţiilor în Europa Centrală şi de Est
Videoconferinţa a prilejuit celor prezenţi urmărirea unei analize economice realizate de specialiştii Interconnection Consulting, din Viena, referitoare la evoluţia pieţei construcţiilor din Europa Centrală şi de Est în 2020, precum şi la perspectivele pe termen scurt şi mediu. „Pe piaţa din România, situaţia construcţiilor nerezidenţiale este diferită de cea din zonele învecinate. Sectorul clădirilor publice şi administrative era, în 2019, cel mai reprezentativ, cumulând 1,9 milioane mp (sau 46,8% din total). Acest segment, alături de cel al imobilelor de birouri (0,9 milioane mp), este printre cele mai afectate în 2020. Prognozele pentru 2021 - 2023 în ceea ce priveşte construcţiile de birouri indică un declin mediu anual de 8%, care va determina ca la finele perioadei respective suprafaţa nou construită pe segmentul respectiv să se reducă la 0,6 milioane mp. Lucrurile vor evolua într-o manieră distinctă în domeniul construcţiilor comerciale, care vor reuşi să-şi menţină ritmul de dezvoltare anuală în jurul nivelului de 0,3 milioane mp, uşor inferior cotei din 2017, când se atinsese valoarea de 0,4 milioane mp. Revenind la clădirile publice, performanţa maximă a fost înregistrată de acestea în 2017 (2,4 milioane mp), după care situaţia s-a depreciat constant. În următorii trei ani scăderile vor continua, pentru ca în 2023 suprafaţa nou construită să se stabilizeze la 1,5 milioane mp. În fine, în ceea ce priveşte clădirile cu destinaţie industrială, anul în care s-a consemnat recordul absolut a fost 2017 (1,1 milioane mp), după care s-a instalat un trend descendent. Cel mai mare declin va fi raportat în 2021 (-25%), pentru ca în următoarele 12 luni scăderea să se atenueze, iar în 2023 să fie reluată creşterea (până la o arie totală de 0,7 milioane mp)”, a arătat Katarína Gajdová, expert al institutului vienez. Analiza respectivă s-a încheiat cu concluzia că este încă extrem de dificil de prognozat cu un grad acceptabil de precizie care va fi impactul crizei coronavirusului asupra sectorului construcţiilor din Europa Centrală şi de Est. Ceea ce este clar este faptul că o serie de factori externi de influenţă, cum ar fi introducerea unor pachete de stimulare financiară fie de guvernele individuale, fie de Comisia Europeană sau lansarea unui nou vaccin ar putea exercita un impact decisiv asupra mediului de afaceri, încrederii investitorilor şi dezvoltării generale a sectorului analizat. Sectorul construcţiilor din CEE are toate şansele de a se revigora începând cu 2023, fără a atinge însă cotele consemnate în 2019. Piaţa de profil ar putea primi un impuls puternic prin aplicarea unor măsuri speciale, cum ar fi politicile de finanţare cu dobândă redusă sau încurajarea procesului de urbanizare. Dacă se face o comparaţie între construcţiile rezidenţiale şi cele nerezidenţiale, proiectele din cea de-a doua categorie au şanse mai bune de redresare în zona analizată. În ceea ce priveşte România, toate segmentele industriei de profil au avut de suferit în timpul aplicării, la diferite intensităţi, a măsurilor de carantină, situaţia cea mai nefavorabilă înregistrându-se în planul clădirilor de birouri şi celor publice. Efectele asociate ale Covid-19, cum ar fi cele legate de scăderea încrederii investitorilor şi reducerea activităţilor de afaceri, vor genera, de pildă, scăderi de aproape 8% în 2021, respectiv 19% în 2022, în ceea ce priveşte execuţia de proiecte nerezidenţiale.

„Ne propunem să ne situăm în topul clasamentului în ce priveşte calitatea”
În continuare, a luat cuvântul Ciprian Chelariu, CEO al Izotec Group, care s-a referit la modul concret în care firma nemţeană de tâmplărie termoizolantă a gestionat provocările crizei sanitare. „Anul 2020 a fost provocator pentru noi, dar cu toate acestea pentru perioada imediat următoare suntem moderat optimişti. Orice moment al vieţii are plusuri şi minusuri, iar, prin extensie, regula respectivă se aplică inclusiv în ceea ce priveşte activitatea companiilor, în care apar concomitent probleme şi oportunităţi. Normal, balanţa aceasta nu este niciodată perfect echilibrată, însă pentru factorii de răspundere dintr-o firmă este vital ca permanent să se afle în căutarea acelor elemente care să asigure avantajele dorite. Întorcându-ne la rezultatele Izotec, cifrele pentru 2020 arată foarte bine. A fost anul în care am reuşit să atingem toate obiectivele stabilite şi în care am obţinut performanţa reală de a dubla livrările de produse premium, care au avut o pondere de aproape 50% din cifra de afaceri, ceea ce pentru noi este extraordinar. Rezultatul a fost constituit de o eficientizare a activităţii companiei, cu toate că profitabilitatea nu a înregistrat creşteri foarte mari. Aceasta s-a întâmplat deoarece am ales să livrăm produse de înaltă performanţă la preţuri moderate, nu cu mult mai mari faţă de cele aferente soluţiilor standard, pentru a asigura o penetrare superioară a pieţei, a facilita contactul beneficiarilor cu astfel de produse şi a-i familiariza cu inovaţia din domeniu. Pentru domeniul tâmplăriei termoizolante, urmează o perioadă fastă, în care accentul va fi pus tot mai mult pe eficientizarea energetică - domeniu în care ferestrele au un rol vital. Plastic vorbind, suntem condamnaţi să ne concentrăm în continuare pe sustenabilitate, cu tot ceea ce înseamnă aceasta: amprentă de carbon, energie regenerabilă, reduceri ale consumului de energie etc. Industria de profil va beneficia de cererea sporită de produse care să asigure îndeplinirea obiectivelor respective, iar noi, ca parte a acestei branşe, ne propunem să ne poziţionăm în partea superioară a clasamentului, realizat în funcţie de criteriul calităţii”.

Popularizarea motajului corect al ferestrelor - un demers necesar
Următorul pe lista invitaţilor a fost Marius Şoflete, proiectant de case pasive şi cofondator al biroului de proiectare Inginerie Creativă, care a subliniat că „o construcţie trebuie gândită în manieră holistică, într-un mod integrat în care să se identifice cu precizie rolul fiecărui element, inclusiv al ferestrelor termoizolante. În cadrul unui curs de specializare în construcţia de case pasive, derulat în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România, am dezvoltat un set de exerciţii provocatoare pentru participanţi, constând în combinarea unor diverse tipuri de profile pentru tâmplărie cu mai multe combinaţii de zidărie, pentru a identifica în fiecare caz în parte poziţia relativă ideală a celor două elemente, în vederea minimizării punţilor termice şi, implicit, obţinerii unei aluri cât mai liniare a izotermelor (aşa-numitul procedeu de acordare termică). De asemenea, o altă cerinţă a fost aceea a respectării nivelului optim de etanşeitate în zona de joncţiune. Este o metodă care îi provoacă pe participanţii la curs - în cea mai mare parte arhitecţi şi ingineri constructori - şi îi face să înţeleagă mai bine conceptul de realizare a unei anvelopante de înaltă calitate. Astfel, se elimină abordarea simplistă, în care la un proiect doar se precizează detaliul constructiv, după care montajul se lasă în totalitate pe seama producătorului. Actualmente, viciile de instalare nu sunt asumate şi se pasează dintr-o parte în alta. Realitatea este că pe segmentul respectiv avem foarte multe produse, fabricate de o sumedenie de firme ce folosesc diverse tehnologii, toate acestea satisfăcând un singur detaliu - tâmplăria. Considerăm că ar fi utilă o colaborare mai strânsă între proiectanţi, arhitecţi şi producători, pentru a facilita schimbul de experienţă dintre aceştia şi a realiza lucrări mai performante. Am observat că în ultima perioadă au apărut schimbări în bine la proiectele din România, treptat operaţiunile de montaj începând să se efectueze în conformitate cu principiile enunţate de noi. Mai trebuie spus că situaţia ar evolua mult mai rapid în direcţia dorită dacă s-ar stabili cu precizie entitatea în sarcina căreia cade responsabilitatea pentru un montaj corect al tâmplăriei, cu atât mai mult cu cât detaliile tehnice necesare nu fac încă obiectul unei materii de studiu în şcoala românească de construcţii. Noi încercăm să compensăm lipsa respectivă prin cursurile private pe care le organizăm, precum şi prin materiale video difuzate pe internet, unde mesajul este transmis într-un limbaj accesibil, pentru ca informaţia să fie utilă inclusiv beneficiarilor finali sau specialiştilor care nu sunt familiarizaţi în totalitate cu terminologia complexă din domeniu”.

Sisteme şi soluţii pentru construcţia de imobile NZEB
Daniela Badea, product manager în cadrul Alukönigstahl România, s-a referit, în continuare, la impactul pe care clădirile Near Zero Energy Buildings (NZEB) îl vor avea în viitor asupra industriei, afirmând că „în conformitate cu legislaţia europeană, este deja obligatorie respectarea cerinţelor de eficienţă energetică în cauză. De aceea, este binevenită prezentarea sistemelor Schüco ce pot contribui în mod direct la atingerea acestor obiective, păstrând aspectul modern al construcţiilor şi asigurând confortul necesar utilizatorilor. Compania noastră promovează soluţii pentru realizarea tuturor ansamblurilor incluse în anvelopantă - ferestre, uşi glisante, uşi de intrare, sisteme de umbrire, de ventilare integrate în ferestre, inclusiv sistemele de automatizare care contribuie la optimizarea consumului de energie. Fără a neglija designul, pentru a realiza un element corespunzător de tâmplărie este necesară acordarea unei atenţii deosebite caracteristicilor de transfer termic ale materialelor componente. De exemplu, indiferent dacă vorbim despre şiruri de ferestre cu suprafeţe vitrate mari sau despre elemente individuale, o soluţie potrivită este AVS 75 PD. SI (Panorama Design Super Isolation), ce prezintă o lăţime vizibilă de numai 55 mm şi un coeficient de transfer termic Uw de până la 0,9 W/mpK, cercevelele putând avea mase de maximum 160 kg. În ceea ce priveşte feroneria Schüco, aceasta oferă o gamă extinsă de tipuri de deschidere pentru ferestrele TipTronic Simply Smart ce pot fi utilizate fie pentru ventilare, fie pentru aerisire şi eliminarea fumului (desfumare), toate variantele fiind echipate cu motoare complet ascunse în falţ, acţionate prin intermediul unui buton sau senzorilor. În cazul uşilor glisante, noua platformă Schüco ASE 60/80 TipTronic asigură o termoizolare optimă, precum şi acţionare electrică, permiţând realizarea unor produse cu lungime de până la 18 metri şi o greutate a cercevelelor de cel mult 600 kg. În fine, uşile de intrare Schüco AD UP au un design de excepţie, o izolare termică de 0,83 W/mpK şi sunt echipate cu sisteme de acces pe bază de amprentă, cod numeric sau smartphone. Alte elemente din oferta Alukönigstahl sunt reprezentate de modulul de control al accesului Schüco BlueCon, sistemele de ventilare Schüco VentoFrame şi Schüco VentoTherm Twist, precum şi soluţia de control şi monitorizare a tuturor produselor companiei Schüco Building Skin Control (BSC)”. Penultima intervenţie a aparţinut lui Andrei Cojanu, tehnician şi trainer la Cad-Plan, care, după ce a confirmat, la rândul său, importanţa unei strânse cooperări între proiectanţi şi executanţi pentru asigurarea punerii corecte în operă, a prezentat succint aplicația pentru designul faţadelor cortină Apollon afirmând că „programul complet parametrizat 3D permite crearea diferitelor elemente de faţadă pornind de la un profil de bază, precum şi animaţii deosebit de utile pentru vizualizarea rezultatelor. Elementele pot fi modificate direct în proiect, fiind facilitată realizarea de cupole, luminatoare, pereţi cortină de mare complexitate etc. Apollon este soluţia software potrivită pentru obţinerea de economii importante de timp, precum şi pentru asigurarea unui nivel înalt de precizie”.

Pe termen scurt, piaţa locală de tâmplărie va suferi din cauza pandemiei
La finalul videoconferinţei, Katarína Gajdová a prezentat studiul Interconnection referitor la piaţa de tâmplărie termoizolantă din Europa Centrală şi de Est, arătând, printre altele că „în România, deprecierea pe acest segment va ajunge la 16,6%, acesta constituind un factor care va contribui la scăderea mai accentuată a rezultatelor pentru întreaga regiune. Evoluţia construcţiilor noi din România a fost afectată de modificările legislative ce au apărut în ultima perioadă, exercitând efecte mai ales asupra construcţiilor rezidenţiale, care au suferit o contracţie de 13,3% în 2018, după ce în precedenţii 4 ani piaţa se situase pe un puternic trend ascendent. Din păcate, pentru 2020 este aşteptat un nou declin puternic, în cuantum de 26,9%. Situaţia nu se va îmbunătăţi nici în următoarele 12 luni, când vânzările de ferestre vor scădea la 1,4 milioane u.f., ceea ce va reprezenta cel mai mare declin istoric al industriei din această ţară. O analiză a dimensiunilor pieţei de profil în toate cele patru zone majore ale CEE duce la concluzia că recordul livrărilor aparţine regiunii estice (Federaţia Rusă şi Ucraina) cu 21,5 milioane u.f. (59%), pe poziţiile următoare plasându-se Polonia, Slovacia şi Cehia (25%), respectiv România, Ungaria, Bulgaria şi Grecia (13%). Este extrem de puţin probabil ca acest clasament să se modifice în viitor. Din punct de vedere al materialelor utilizate pentru execuţia ramelor, PVC-ul este soluţia preferată de producători (cu o cotă de aproape 74% în 2020), pe locul următor situându-se profilele metalice (15,2%) şi lemn (9%). Diferenţa este acoperită de soluţiile compozite (în principal metal-PVC, cu o pondere de 0,6%). Luând în considerare preţul mediu al ferestrelor în Europa, cele mai scumpe produse se comercializează în Elveţia (peste 550 euro), iar cele mai ieftine în Ucraina (circa 100 euro). Cu un nivel mediu de 157 euro, România se plasează la rândul său în partea inferioară a clasamentului (locul 8 în grupa celor mai ieftine ferestre din Europa). Se poate afirma că în intervalul 2020 - 2023 statele din grupul Ungaria, Bulgaria, România şi Grecia se vor confrunta cu problemele cele mai mari pe segmentul tâmplăriei termoizolante (CAGR de -3%, cel mai scăzut dintre cele patru grupe analizate), spre deosebire de Federaţia Rusă şi Ucrania care, după un declin pronunţat în 2020 şi 2021, vor experimenta cea mai solidă creştere din CEE (CAGR mediu de 0,3%). În continuare, ferestrele din PVC vor fi preferate de majoritatea covârşitoare a clienţilor, dat fiind raportul optim dintre performanţele tehnice şi preţul de comercializare”.