Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

Constantin Măgdălina, director la Valoria Business Solutions:
"La Valoria suntem la a treia ediție a studiului Barometrul Digitalizării, pe care îl realizăm o dată la doi ani pentru a avea date comparative. Eșantionul pentru cea mai recentă ediție, din 2020, a fost de 433 de respondenți din 14 industrii, printre care și cea de construcții și imobiliare. La întrebarea «În ce măsură compania a fost influențată până acum de digitalizare?», 38% dintre respondenții din construcții și imobiliare spun că într-o foarte mare măsură, iar 8% într-o oarecare măsură. Foarte interesant, 46% spun că într-o mică măsură și 8% nu știu. Așadar, în această zonă părerile sunt împărțite, dar situația nu arată, în ansamblu, tocmai optimist.
«În ce măsură modelele de business digitale vor
schimba această industrie în următorii 1-3 ani?»
După cum reiese din grafic, au răspuns cu într-o
mare măsură 40% din respondenți, într-o oarecare măsură 38%, într-o mică măsură 15%, nu știu au spus 7%. Așadar, companiile din construcții și imobiliare sunt conștiente, pe de o parte, că modelele digitale de business vor influența această industrie, dar, pe de altă parte, nu prea au făcut ceva în acest sens. Acest lucru rezultă și în urma răspunsurilor la întrebarea «Aveți un lider din top management responsabil cu dezvoltarea digitală a afacerii?». Mulți spun nu, dar, in ultimii doi ani, în contextul pandemiei, digitalizarea a devenit un subiect de interes tot mai mare și pentru sectoarele tradițional conservatoare, iar industria de construcții este presată mai mult ca oricând să adopte noile instrumente digitale. Adoptarea la scară tot mai largă a modului de lucru colaborativ BIM, dar și implementarea de platforme CRM, de Project Management și Estimation, softurile de analiză predictivă (Big Data, Predictive Analytics), Internet-of-Things sau printarea 3D, toate au căpătat noi valențe în perioada pandemiei, iar utilizarea acestora se va intensifi ca și în intervalul următor. Digitalizarea sectorului de construcții a început deja, multe companii alocând resurse, financiare și umane, în această direcție. Beneficiile sunt, în mare, cunoscute pe piață și soluții tot mai specifi ce, dedicate, devin din ce în ce mai populare. avem în vedere o astfel de abordare în următoarele 12 luni (42%) - în sensul că au în plan să numească un reprezentant din top management să se ocupe de transformarea digitală a afacerii. În același timp, 41% spun clar, nu. Vom vedea care este și motivul în cele ce urmează, odată cu răspunsurile la întrebarea «Care credeți că sunt obstacolele care împiedică firma să valorifice digitalizarea?». Este o tendință generală, nu numai în construcții și imobiliare, cu excepția retailului, să se răspundă cu «consumatorii noștri nu sunt digitali». Dar este important de subliniat că ei sunt conștienți de lipsa competențelor digitale în rândul angajaților, de o anumită rezistență la schimbare. Ei mai indică aici și potențialul scăzut pentru digitalizare a industriei de construcții, ceea ce se conectează și cu răspunsul la prima întrebare - referitoare la infl uența redusă a digitalizării. Acestea sunt principalele obstacole percepute de către respondenții din construcții și imobiliare. Mai departe, am întrebat «Care sunt benefi ciile cumulate ale integrării digitalizării în următorii 5 ani?». Aici lucrurile sunt cumva destul de intuitive: simplifi carea proceselor (78%), efi ciența operațională a companiei (67%), reducerea costurilor (56%), creșterea reputației și brandului companiei (33%), măsurarea mai bună a performanțelor companiei (22%) etc. Legat de reducerea costurilor, rezultatele studiului arată mai degrabă o abordare defensivă. Managerii din construcții nu au o reprezentare a valorificării digitalizării în sensul valorificării oportunităților pe care digitalizarea le oferă, ci mai degrabă în sensul optimizării costurilor, a reducerii acestora. În cadrul studiului, am făcut și o Taxonomie a companiilor, pe mai multe criterii, și le-am împărțit în cinci categorii: tradiționaliste, începătoare, minimaliste, avansate și lideri - fiecare cu definițiile lor și cu cu datele comparative care au fost înregistrate în ediția anterioară a studiului (2018). Cred că industria construcțiilor se află undeva între companiile tradiționaliste și cele începătoare, dar aceasta nu înseamnă că nu sunt și companii foarte avansate.
Ca macrotrenduri care vor modela industria de
construcții în anii următori, am identificat schimbările climatice, optimizarea resurselor/sustenabilitatea și productivitatea. În ceea ce privește schimbările climatice, industria construcțiilor poate juca un rol crucial, prin contribuția la atenuarea provocărilor climatice ale lumii, întrucât 30% din emisiile globale de gaze sunt atribuite clădirilor - atât construcția, cât și utilizarea acestora. Cererea pentru clădiri inteligente și cu energie zero crește. Schimbările climatice au dus la eforturi tot mai mari de reducere a consumului de materii prime, iar industria construcțiilor poate juca un rol imens și aici. În ultimii ani, clădirile verzi și gestionarea deșeurilor au câștigat popularitate. Printr-o mai bună gestionare a deșeurilor s-a redus puternic consumul de materii prime (25-30% din totalul deșeurilor generate în UE). 

Dan Moraru, CEO la ALLBIM NET:
"Potrivit statisticilor, România ocupă, alături de Bulgaria și Grecia, ultimele trei locuri în digitalizare, deși furnizăm servicii IT de înaltă califi care celorlalte țări, dar se pare că sectorul de IT din România nu este apreciat mai ales de administrația publică. În consecință, în România pașii către digitalizare sunt mici și rari - mă refer la administrația publică. Sectorul construcțiilor stă, de asemenea, rău la acest capitol - nu numai în România, ci și în celelalte țări - dar cel puțin alte țări stabilesc ținte destul de pertinente de dezvoltare a acestui sector, cu obiective foarte precise. Cum noi ne uităm permanent spre aceste țări, probabil că vom urma și noi anumite tendințe, mai ales datorită globalizării. Există deja standarde europene, internaționale la dispoziție, care sunt accesibile tuturor actorilor din acest sector, și aici mă refer mai ales la accesibilitatea pentru beneficiarii construcțiilor - indiferent că sunt privați sau de stat-, dar și aceste standarde dirijează toți actorii implicați în construcția și administrarea de clădiri. Mai există un motiv serios care încetinește adoptarea BIM - și anume lipsa de transparență. Dar tocmai acest lucru aduce BIM - trasabilitatea îi sperie pe cei ce doresc să păstreze cumva o stare de confuzie a responsabilității nominale. Digitalizarea în 2021 înseamnă că pot trimite, valida și arhiva întreg modelul de construcții cu toată documentația aferentă proiectării, construirii, precum și a modificărilor pe care le aducem în timp. Înseamnă că putem avea exact informația de care este nevoie la timp, fără să fi e nevoie de unelte specializate complexe sau de softuri sau computere foarte sofi sticate. Ținta proceselor BIM sunt construcțiile inteligente și sustenabile. De aceea, încă din faza de concepție trebuie să avem la masă toți actorii care participă la edifi carea construcției: arhitecți, structuriști, ingineri de instalații, inginerii care proiectează automatizarea clădirii, auditorii energetici, inclusiv viitorii administratori ai construcției. Și, bineînțeles, constructorii și pe cei care furnizează materialele de construcții. Doar așa putem vorbi despre optimizarea proceselor și a timpului de execuție. Și de aici rezultă și costuri reduse. În momentul în care totul este clar, fi ecare poate face o predicție, iar în cazul unor erori acestea pot fi detectate din timp, iar actorii

 implicați în construcție sunt mult mai responsabili. De exemplu, BIMPLUS (https://www.bimplus.net/) este un exemplu de platformă cloud, Level 3, care facilitează tot ceea ce am descris mai devreme și, în plus, putem actualiza calculele de preț, putem comunica pe platformă cu toți actorii din proiect, putem discuta toate problemele care pot apărea în proiectare/execuție - control de costuri, coliziuni etc. Deci putem face economii foarte mari în proiectare și execuție. În ceea ce privește obstacolele în calea digitalizării sectorului de construcții, una din cele mai mari piedici este factorul uman, lipsa apetitului unora de a învăța ceva nou, comoditatea etc. Uneltele există, noi le furnizăm și le implementăm pe piață de aproape 30 de ani. Cine a vrut să facă acest pas a găsit la noi tot timpul sprijin, iar dovada sunt cei 1.500 de clienți și peste 4.500 de utilizatori care folosesc soluțiile noastre de trei decenii. Este important de menționat că există riscul ca o companie care nu se digitalizează să nu mai fi e acceptată ca parte dintr-un proiect. Avem deja foarte multe exemple în România, în care s-a cerut participanților într-un proiect să cunoască procesele BIM. Deși încă nu sunt adoptate ca normative, benefi ciarii și-au dat seama de avantajele acestui mod de lucru și au început să ceară, inclusiv prin licitații, aceste procese. În continuare, consider că ar trebui ca autoritățile să se implice mai mult, ca benefi ciar, în promovarea proceselor BIM. Statul este printre cei mai mari proprietari de clădiri, infrastructură etc. Dar este el pregătit să reducă aceste costuri? Dacă proprietarul vede aceste benefi cii deja o să ceară standarde mult mai înalte la procedurile de achiziții, zic eu. Deja autoritățile pot, prin platforma menționată mai devreme - BIMPLUS - să țină registrul electronic al clădirilor, să ceară modelele BIM de la beneficiari (în loc să se îngroape în arhive de planuri). Deja se lucrează la autorizarea construcțiilor direct pe modelele BIM, chiar pe această platformă. În ceea ce privește costurile de implementare, acestea nu sunt atât de mari pe cât se crede și în comparație cu beneficiile rezultate. Am reușit să implementăm soluții și în firmele mici, cum sunt cele de proiectare, și în companii mari, precum cele de execuție sau dezvoltatori imobiliari. De cele mai

 multe ori, eșecul în implementarea soluțiilor vine din partea comodității utilizatorilor, din acel «merge și așa» și care se regăsește într-o automulțumire. Între clienții noștri, rata de succes a implementării se apropie de 100%. Există soluții și pentru firmele mici. S-a decis ca format standard pentru construcții, IFC (Industry Foundation Classes). Există nenumărate soluții software care folosesc acest format pentru schimbul de date. Pe lângă modelele 3D ale construcției, acest format poate include metadate referitoare la analiza structurală, la eficiența energetică, la structura terenului, date despre montaj, mentenanța echipamentelor etc. Cu cât software-ul este mai capabil să înglobeze aceste date în format IFC, cu atât este mai efi cient, cu atât concentrez toată investiția în educație, într-un singur software. Toate fi rmele ar trebui, în primul rând, să învețe ce este nou, să se adapteze la schimbări, mai ales că foarte multe standarde sunt încă în lucru. Și soluțiile software trebuie să se adapteze foarte rapid la aceste standarde, imediat ce sunt validate. Noi am deschis deja o platformă de cursuri - cursuri.online -, și lucrăm permanent la actualizarea cursurilor pe această platformă. Puteți testa în detaliu fi ecare soluție software, astfel încât atunci când sunteți pregătiți să faceți pasul către digitalizare nu rămâne decât să optați pentru varianta de software potrivită pentru compania dumneavoastră și pentru ceea ce faceți. Marea majoritate a cursurilor sunt gratuite. Este foarte important ca toată lumea să fi e la curent cu toate noutățile care apar în soluțiile software. Așa cum spuneam, schimbările sunt dinamice. Benefi ciile transformării digitale sunt pentru toți actorii implicați într-o construcție. Dacă mă refer la constructori, aceștia pot optimiza costurile cu materialele de construcții, pot concepe de soluții de prefabricare astfel încât să reducă la minim erorile ce pot apărea pe șantiere din cauza factorului uman. Acest lucru se traduce într-un timp redus de execuție, și într-un profit mai mare. Există un studiu care spune că undeva la 30% din materialele care se folosesc la o construcție nouă se duc pe pierderi. Este clar că viitorul este al prefabricării, indiferent că vorbim de structură, instalații, amenajări interioare, iar aici se pot face economii ce pun în valoare procesele BIM".

Rodica Lupu, Director, Cluster
TEC (Technology Enabled Construction):
"Considerăm transformarea digitală a industriei ca fiind fundamentul oricăror demersuri de inovare semnificative pe care am putea să le avem în industria românească de construcții. Așa cum s-a putut extrage și din prezentarea lui Contantin Măgdălina, datele mi se par relevante și reflectă și datele pe care le avem noi în urma analizelor noastre și, din nefericire, există niște procente îngrijorătoare. Noi insistăm spre digitalizare, chiar dacă tendința pe piață nu este atât de favorabilă. Industria construcțiilor este conservatoare și, din nefericire, peste jumătate dintre respondenții chestionarului Valoria spuneau nu numai că nu au fost influențați în compania lor de digitalizare sau au fost influențați într-o mică măsură, dar consideră că în continuare digitalizarea nu-i va afecta sau îi va afecta foarte puțin. Dacă peste jumătate din industriașii din construcții consideră că așa stau lucrurile, avem foarte mult de lucru pentru a schimba perspectiva. Probabil că această situație are legătură și cu o înțelegere defi citară a procesului de digitalizare și a ceea ce presupune, de fapt, această transformare digitală. Și e nevoie să fi m cât mai expliciți. BIM este cuvântul de ordine și ne dorim să convingem și să sprijinim cât mai multe companii în adoptare, mai ales în zona de execuție, unde este foarte slab folosită această metodologie de lucru și toate softurile aferente. Ne dorim să promovăm și să sprijinim companiile să adopte BIM. Ceea ce noi transmitem ca mesaj principal către companiile de construcții este faptul că orice transformare digitală nu este despre softuri, ci despre indicatorii economici ai companiei, obiectivele strategice ale acesteia. Și de acolo trebuie plecat. Orice proces de transformare digitală trebuie să pornească de la obiectivele de business ale fi rmei. Și de la acele obiective se analizează și se stabilesc scenariile posibile de digitalizare și opțiunile și apoi se alege scenariul optim. Noi ne propunem să oferim companiilor un proces de transformare digitală asistat, prin care fi ecare fi rmă să-și identifi ce calea corectă de transformare digitală, pentru că nu este o soluție unică pentru toată lumea. BIM este un pachet imens de proceduri și softuri, poate primi diverse aplicații ajutătoare, dar nu arată la fel în toate companiile. Modul în care folosim BIM în firmă depinde de nevoile acelei societăți și de ce-și dorește să obțină. Bineînțeles, dincolo de datele legate de clădire, pentru că acolo lucrurile sunt obiective. Totuși, modul în care operăm cu BIM și cum organizăm procesele în utilizarea BIM necesită un proces de analiză și de design strategic în cadrul fi ecărei companii. Pentru că dacă nu planifi ci corect implementarea și adopția BIM, se poate pierde foarte mult timp sau se poate pierde ulterior, ritmul în adopție, pentru că există riscul să ai prea mulți pași inutili de care fi rma efectiv nu benefi ciază sau nu folosește cu adevărat toate informațiile respective. De aceea se numește information modeling. Informația trebuie modelată de așa natură încât să fie optimă și utilă și în procesele decizionale. Este difi cilă adopția BIM și din cauză că nu este deloc ușor de înțeles cum funcționează. Și mai ales în zona de execuție, încă există destul de puțină experiență pe piața românească. În subsectorul de proiectare/inginerie sunt destul de multe companii care au adoptat BIM și care au adunat o serie de bune practici și pot sprijini alte companii cu scurtarea procesului. Datorită experienței acumulate s-au schimbat multe căi, procese. În zona de execuție am început să realizăm proiecte-pilot cu companii de construcții, să identificăm o foaie de parcurs în această direcție, să clădim inventarul necesar pentru ca adopția să fie făcută ușor și inteligent, în funcție de specifi cul companiei de construcții, de nișa sa de business, de nevoile sale și de ceea ce își dorește să obțină fi ecare companie. În plus, utilizarea softurilor necesită mai mult timp pentru a introduce date și a colabora cu softul respectiv. Altfel, el nu își face treaba. Așadar, resursa umană este deosebit de importantă în procesul de adopție a BIM, atât din punct de vedere al numărului de oameni de care dispune compania, cât și al competențelor pe care acești oameni le au. Vestea bună este că, cel mai probabil în primul trimestru al anului următor, se va lansa, în cadrul PNRR, apelul de fi nanțare pentru digitalizarea IMM-urilor. Vor fi puși la dispoziția companiilor non-IT peste 300 de milioane de euro pentru a-și realiza transformarea digitală. Fiecare companie va putea obține până la 100.000 de euro pentru digitalizare, ceea ce este, de cele mai multe ori, mai mult decât suficient pentru a realiza o transformare digitală completă. Ar fi grav dacă această oportunitate va fi ratată de companiile de construcții, pentru că nu este un apel recurent, adică nu știm dacă se va mai repeta în această formă, pe care eu o consider «prietenoasă » deoarece permite achiziția și de hardware, dar cu accent pe software. Permite și o componentă de consultanță care este foarte importantă în procesul acesta de digitalizare, inclusiv formarea angajaților. Practic, programul este bine-gândit, este corect făcut și cu o cofi nanțare mică. Și este adresat tuturor regiunilor de dezvoltare, inclusiv București-Ilfov, unde sunt destul de multe companii din industria construcțiilor. Vor fi suficienți bani, este necesar ca fi rmele să se hotărască și să prioritizeze pe agenda lor, în următoarele 12 luni, subiectul digitalizării. Și pentru că există această posibilitate de fi nanțare, dar mai ales pentru că nu ne mai putem permite să întârziem acest proces. Apropo de BIM, aproape toate țările vestice sunt avansate din punct de vedere al adopției. Achizițiile publice și investițiile de la un anumit nivel în sus se fac obligatoriu folosind BIM. Acest fenomen va fi transferat curând și în estul continentului. Cred că va mai dura puțin, 2-3 ani. Există presiune și din partea pieței, pentru că deja liderii digitali din construcții care lucrează și operează cu BIM au nevoie ca subcontractorii lor să poată să colaboreze cu ei în platforma comună. Să poată adăuga date și să folosească aceeași metodă de lucru. Presiunea va veni, în curând, și dinspre beneficiari, mai ales statul, pentru că mai devreme sau mai târziu acest lucru se va produce. Noi, la Clusterul TEC am dezvoltat un pachet complet de servicii care să vină în sprijinul companiilor, de la defi nirea procesului de digitalizare și a pachetelor pe care au nevoie să le achiziționeze, până la elaborarea cererilor de fi nanțare (depunerea proiectelor, câștigarea fi nanțării și apoi implementarea cu ajutorul partenerilor noștri sau ai beneficiarilor). Noi ne-am propus să venim în sprijinul industriei cu pachetul complet. Practic, companiile de construcții se pot baza pe noi cu întregul proces de transformare digitală, inclusiv cu obținerea finanțării aferente".  

Alexandru Tănasă, Digital Business Advisor, ARGGO Consulting:
"Sectorul construcțiilor este foarte puțin digitalizat, chiar și comparativ cu alte industrii la nivel național. Din studiile și percepția noastră, principalele bariere sunt lipsa de competențe digitale mai ales în zona operațională, dar și rezistența în adoptarea tehnologiei pe o scală mai largă. Această rezistență vine atât din partea liderilor, dar și din partea celor care lucrează la nivel operațional. Corelând aceste două bariere cu lipsa forței de muncă și creșterea generalizată a prețurilor din construcții, avem un peisaj puțin pesimist sau, mai degrabă, provocator. Acest «tablou» ne arată că trebuie să devenim mai competitivi și mai eficienți operațional. Potrivit studiilor pe care le avem la dispoziție, România este una dintre țările cu cel mai mare potențial din regiune când vine vorba de capabilități digitale. Arggo Consulting, în calitate de furnizor de tehnologie, are soluțiile potrivite pentru digitalizare. Ne propunem să venim cu un răspuns la toate cele patru limitări pe care le-am menționat. Mai mult decât atât, dorim să oferim colaboratorilor noștri o calitate îmbunătățită a timpului lor, pentru a diminua timpul irosit în zona operațională și pentru a-și putea canaliza eforturile către zona strategică și de obiective ale companiei. Suntem un furnizor complet și oferim soluții de business bazate pe consultanță și suport realizate în mod practic. Avem și platforma proprie de modelare a proceselor de business, care se numește TIMEQODE, prin care reușim să digitalizăm foarte multe dintre procesele clienților noștri. Acoperim și zona de cloud și productivitate, inclusiv partea de implementare și suport post implementare. Din punct de vedere al soluțiilor, suntem un partener cu certificări Gold pe toate direcțiile majore pe care Microsoft le are în România și putem livra întreaga suită de licențe, 

fiind desemnat Best Performing Partner - Business Solutions, la nivel național. În acest moment, deservim peste 200 de clienți, prin cele trei sedii din București, Brașov și Timișoara, iar nucleul echipei are un background profesional foarte bun, lucrând de peste 15 ani împreună, ceea ce ne dă o valoare adăugată majoră în acest context. Cei patru piloni principali pe care ne bazăm sunt, astfel, zona de consultanță - unde remodelăm, împreună cu clienții noștri, procesele de business, în cadrul etapei de Business Process Reengineering (BPR). Peste aceste procese mapăm soluțiile de business potrivite care, din perspectiva Microsoft, sunt soluțiile de ERP - Dynamics 365 Business Central și Dynamics 365 for Finance and Operations. Apoi avem soluțiile de Cloud și Productivitate, aplicații pe care le propunem și pot fi testate. Din punct de vedere al digitalizării operaționale a partenerilor noștri, avem la dispoziție platforma noastră proprie low-code - TIMEQODE - prin care reușim, alături de tehnologiile complementare (roboți software, IoT, semnătura digitală sau recunoașterea automată a datelor din facturi), să oferim un pachet complet clienților, dar și oricărei companii care dorește și are în plan digitalizarea. Dintr-o perspectivă de bune practici, arhitectura pe care noi o recomandăm este aceea ca în centrul sistemului informatic să se regăsească soluția software ERP, care să unească toate departamentele și toți actorii din cadrul organizației, peste care, cu platforma TIMEQODE, putem construi aplicații foarte specifice, care să fi e utilizate chiar de pe mobil, pentru a putea depăși acea barieră de competențe digitale. Ambele soluții sunt găzduite în cloud-ul de la Microsoft, împreună cu suita Office pe care o cunoaștem - Word, Excel, Powerpoint - foarte de s utilizată, dar și partea de Business Intelligence, adică raportarea atât de necesară celor din top 

management. În ceea ce privește digitalizarea, cu ajutorul platformei noastre putem construi un proces care poate trece prin mai multe stări și acțiuni, împreună cu partea de flux de aprobare, prin care utilizatorii pot primi o notificare pe mail, pe telefon sau chiar pe WhatsApp. Cu platforma noastră, am mers pe orizontala oricărei organizații și putem atinge zona de scanare și recunoaștere automată a datelor din facturi, împreună cu un proces de aprobare ulterior în care cei care au acces în platformă să poată valida sau invalida anumite date, documente sau chiar facturi. Zona de achiziții o avem acoperită printr-o aplicație dedicată de Procurement (PR-PO), comandă de cumpărare care poate ajunge direct la furnizor, sau aplicația de Avansuri și Deconturi, acolo unde există un flux complet de gestiune a acestora. Ca exemple, în domeniul construcțiilor am asistat compania Viarom în implementarea soluției Dynamics 365 Business Central, o aplicație pentru digitalizarea completă a activității pe șantiere, dar și cu automatizarea fluxurilor și a proceselor de business cu ajutorul platformei TIMEQODE. Pentru Baumit am lucrat la digitalizarea proceselor de afaceri cu Dynamics ERP și am contribuit la lansarea unui portal pentru comenzi și a unui sistem CRM construit cu ajutorul platformei TIMEQODE. În ultima perioadă a existat și există, în continuare, un interes sporit pentru soluțiile digitale. Chiar dacă, în unele cazuri oferirea de soluții digitale este o tatonare foarte fi ravă, percepția noastră este că atunci când interacționăm cu actorii din construcții aceștia au, în continuare, sentimentul că pot merge folosind metodele tradiționale, refuzând schimbarea. Însă, sunt tot mai dese situațiile în care antreprenorii din construcții vin către noi, ne întreabă și construim împreună soluții. În concluzie, observăm în ultima perioadă o deschidere mai mare în domeniul construcțiilor".

Bojan Petkovic, Country Manager SEE & Romania, PlanRadar:
"Prezentarea domnului Măgdălina de la începutul conferinței arată câteva lucruri care sunt similare cu alte țări din centrul și estul Europei. În întreaga regiune suntem încă într-o fază inițială a inovațiilor în domeniul construcțiilor. Sunt foarte multe companii care caută investitori sau clienți care să le împingă pe calea transformării digitale. Acest lucru este similar în România cu alte țări din Europa de Est, dar, în același timp, cred că ar trebui să distingem între câteva țări din sud-estul Europei
(Slovenia, Croația, Serbia) și alte state, precum Polonia, Cehia sau Slovacia. Acestea trei din urmă au făcut deja un salt uriaș în implementarea BIM, cu standarde BIM setate la nivel de țară. La acest capitol, România a rămas puțin în urmă și va trebui să înainteze în special în zona de standardizare, să creeze câteva standarde generale BIM, care să poată fi utilizate nu numai în etapa de proiectare, ci și în cea de execuție. În general, în ultimii doi ani, în contextul Covid-19, această criză sanitară a funcționat ca un inițiator pentru transformarea digitală a sectorul de construcții. Sunt companii care chiar își defi nesc procesul de transformare digitală «Covidism», ceea ce este amuzant, deoarece condițiile în care trebuie să stăm la birou sau acasă și nu putem merge pe șantiere sau nu putem călători sunt cele care definesc modul în care transformarea digitală ar trebui să arate. Acest lucru le-a arătat oamenilor că se pot schimba. În urmă cu doi ani, probabil că nu am fi avut această conferință online, dar acum discuția este normală. Există destul de multe studii pe această temă a următorului pas către digitalizare în construcții și cum se vor adapta oamenii. Ceea ce avem acum este o multitudine de soluții punctuale. Companiile tind să fi e copleșite de aceste soluții punctuale și nu știu exact în ce zonă să se uite. Potrivit unor studii, interconectivitatea și abordarea soluțiilor de platformă reprezintă următorul pas de dezvoltare. La PlanRadar, platforma noastră acoperă, de obicei, cel puțin cinci studii de caz pentru un singur client. Putem adăuga valoare pentru o varietate de clienți, fi e ei ingineri, proiectanți sau investitori. Dacă vorbim de diferiții vânzători de soluții de pe piață, anumite soluții sunt dezvoltate de companii care nu au experiență în acest domeniu, ceea ce creează bariere suplimentare între dezvoltatorii de soluții și clienții din construcții. De asemenea, cred că vânzătorii trebuie să se concentreze pe oferirea de servicii de consultanță la nivel local, să ofere feedback și să sfătuiască companiile asupra parcursului spre transformare digitală. Focusul PlanRadar este pe toate aceste aspecte. Întorcându-mă la prezentarea domnului Măgdălina, am realizat și noi în Serbia un asemenea sondaj și remarc că rezultatele sunt similare. De exemplu, în Serbia mai mult de 60% dintre cei pe care i-am chestionat (peste 400 de manageri de companii) spun că sunt mulțumiți de procesele pe care le utilizează, chiar dacă nu sunt digitale. Pe de altă parte, mai mult de 90% din aceleași companii spun că sunt dispuse să învețe și să se adapteze la noi softuri. Și acesta este un paradox. Ei sunt mulțumiți, dar știu că vor trebui să implementeze soluții noi. În România, comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, companiile sunt mult mai deschise să încerce soluții digitale inovatoare. Aceasta este cea mai mare diferență. În România vedem clienți dispuși să testeze aplicațiile și, după ce le încearcă, văd că sunt bune și facilitează procesul de implementare. De asemenea, la nivel regional vedem că sunt foarte multe investiții în construcții și dezvoltare, mai ales în zona infrastructurii și, dacă vor să își păstreze pozițiile pe piață, companiile trebuie să se schimbe".

Ștefan Constantinescu, președinte și co-fondator, BIMTECH - Asociația pentru Cercetarea, Dezvoltarea și Implementarea Tehnologiilor în Construcții din România:
"Cu siguranță se simte o accelerare a gradului de adopție și de cunoaștere a procesului de digitalizare. Lucrurile merg într-o direcție corectă. Dacă există o parte pozitivă a pandemiei, aceasta este faptul că ne-a forțat să apelăm la unelte care să ne ușureze viața și să ne permită să lucrăm remote, de acasă. Iar acest aspect cumva ajută și misiunea noastră de a aduce procese eficiente și tehnologii noi în domeniul de construcții, care este unul conservator și cu rezistență mare la schimbări. Asociația BIMTECH a fost fondată în 2016, împreună cu arhitecți, urbaniști, ingineri de rezistență, ingineri de instalații, consultanți, constructori/antreprenori etc. Ne-am dorit să avem o componență pluridisciplinară tocmai în ideea în care promovăm colaborarea între membri și astăzi avem peste 30 de membri activi, cotizanți, inclusiv persoane fizice și juridice, în asociație. Din 2016 și până astăzi, în cei 5 ani, am participat la peste 10 proiecte-pilot de implementare a procesului BIM în construcții și vorbim de proiecte reale, executate, în care am aplicat principiile BIM, printre care și cel mai mare model BIM al unei clădiri existente în România. Ne-am dorit să avem o abordare practică, pentru că este facil în ziua de astăzi să
studiezi, să găsești și să adopți procese și tehnologii, însă am vrut cu adevărat să le testăm și să vedem ce funcționează la noi în sector. Pe lângă aceasta, am inițiat comitetul tehnic CT 335 în cadrul Asociației de Standardizare din România și am participat activ la traducerea standardului ISO 19650, recunoscut la nivel mondial ca reper în domeniul BIM, fiind primul document de acest fel tradus în România. Pe lângă abordarea practică, am dorit să aducem know how din exterior și modul prin care am considerat că putem face aceasta a 

fost să participăm la conferințe internaționale BIM. În plus, am popularizat și mediatizat conceptul BIM în nu mai puțin de 30 de publicații la nivel național. De asemenea, am lansat și o serie de videoclipuri pe Youtube - BIM Series - , la care lucrăm destul de mult pe partea de cercetare, încercăm să aducem cât mai multe informații bune și să le oferim gratuit sectorului de construcții. Una din direcțiile în care putem populariza conceptul de BIM este și conferința anuală BIMcon, lansată în 2019 în București. Anul trecut, în contextul pandemiei, am realizat o conferință hibrid transmisă live din curtea Castelului Peleș. Anul acesta, vom organiza o nouă ediție a conferinței naționale BIMcon, pe 2 decembrie. Recent, am demarat un nou proiect-pilot, GISCraft, alături de Graphein, pe care l-am inițiat pentru a veni în întâmpinarea municipalităților pentru probleme legate de digitalizare și debirocratizare în gestionarea fondului construit. În esență, încercăm să îi ajutăm pe cei din administrațiile publice locale să utilizeze tehnologii care să accepte modele IFC, modele BIM, pentru că, din punctul nostru de vedere, acesta este un mod foarte bun de a accelera lucrurile. În momentul în care autoritățile publice solicită modele IFC, considerăm că s-a făcut un pas imens către digitalizarea sectorului de construcții în România. Din echipa proiectului, alături de mine, fac parte Petri Kokko, fondator Sova3D & KuntaD (Finlanda), Eugen Ursu, co-fondator Graphein și Andrei Fenyo, specialist în legislație în construcții și vice-președinte al OAR București. Cum funcționează procesul de digitalizare în primării? În primul rând, întregul oraș este scanat fi e din dronă, fi e de la nivelul solului și sunt generați nori de puncte, în baza cărora sunt utilizate tehnologii fi nlandeze de conversie automată la clădiri și alte tipuri de obiecte. Acest software este capabil să clasifi ce norii de puncte, astfel încât să se separe, de exemplu, arborii de clădiri. Iar clădirile le poate

genera în mod automat, în geometrii simple (LOD2). Acestea, desigur, necesită și un input uman la final, pentru a putea verifica că totul este în regulă și, într-un final, obținem un fișier open data care seamănă cu Google Earth 3D, doar că acesta este gestionat, efectiv, de primării. Funcționarii din primării pot folosi platformele online Kunta3D, Sava3D și Lupapiste, destul de user friendly, pentru a analiza cu atenție dacă sunt respectați indicatorii urbanistici - POT, CUT, retrageri etc., în autorizarea unui proiect. Este un mod foarte transparent și care nu lasă loc de interpretări, de a autoriza și a aviza lucrări de construcții. Harta României a fost recent importată în platforma romania.kunta3d.fi; încă nu a fost lansat oficial
produsul, este o variantă demonstrativă. Unul dintre proiectele noastre pilot a fost centrul comercial Bucur Obor, un proiect cu 48.000 mp, unde am reușit obținerea autorizației de securitate la incendiu folosind aceste modele BIM și, la nivel demonstrativ, platforma este capabilă să proceseze si susțină inclusiv modele complexe cum este acesta. În platformă se pot conecta și alte baze de date, cum ar fi baza de date cadastrală, dar, desigur, trebuie găsită o modalitate ca aceasta să poată fi conectată live. Platforma permite atât nori de puncte, cât și modele open data, dar și IFC-uri, modele open data BIM. Iar, din punctul nostru de vedere, aceasta este o situație ideală în care atât mediul privat, cât și cel public ar putea să lucreze într-un mediu tridimensional care să conțină și informații semantice, astfel încât să avansăm și mai mult nivelul de adopție. În această perioadă, lucrăm și la o strategie BIM la nivel național, uitându-ne la modelele finlandeze, daneze, britanice, astfel încât să găsim o modalitate sănătoasă de adopție, să nu fi e un proces nici prea accelerat, dar nici de prea lungă durată. Invităm toți actorii implicați în domeniul BIM din România să ni se alăture pentru realizarea acestei strategii".

Costel Cojanu, Head of Innovations and Design, la PORR România:
PORR România a început procesul de digitalizare în anul 2018 când, în cadrul companiei, a fost creat departamentul de inovații. Strategia de implementare a unei noi tehnologii (digitale) pe care o urmăm în cadrul companiei noastre include mai multe etape: înțelegerea beneficiilor digitalizării, identificarea necesităților organizației, alegerea unui proiect-pilot, testarea diferitelor fluxuri de lucru și implementarea celor care se aliniază cu obiectivele, optimizarea și standardizarea proceselor de lucru și întocmirea procedurilor de lucru, precum și tranziția către producție (utilizarea soluțiilor create și în alte proiecte). În prezent, în PORR România avem mai multe proiecte-pilot în derulare, în cadrul cărora testăm noile tehnologii. După finalizarea acestora, vom crea proceduri pe care le vom implementa în execuție. Considerăm că este foarte important ca aceste noi tehnologii să fi e testate, înainte de implementare, într-un proiect pilot. E prea riscant să le aplici direct pe un proiect foarte mare, s-ar putea ajunge la colaps. Proiectul pilot demarat de noi, după identifi carea nevoilor companiei, este unul foarte important și se desfășoară la Sibiu, pe lotul 1 al autostrăzii Sibiu-Pitești. În cadrul acestuia, am selectat aproximativ un kilometru de drum, pe care îl executăm cu tehnologie digitală, folosind modele 3D. În afară de operarea în sistemul BIM, utilizăm și suprafețele rezultate din modelarea 3D a proiectului pentru execuție în șantier. Lucrul cu suprafețe 3D pentru un constructor de infrastructură este deosebit de important. Noi utilizăm aceste suprafețe în execuția proiectului pentru a asigura ghidarea utilajelor prin sisteme GPS sau cu stație totală. Practic, utilajele lucrează utilizând aceste suprafețe și astfel se limitează interacțiunea dintre operator și mașină. Sistemele de ghidare creează o barieră digitală, astfel încât utilajul să nu depășească cota proiectului. Cu model digital se lucrează atât la săpătură, cât și la umplutură (lucrări de terasament). Ca pachete de lucru pentru proiectul-pilot ne-am gândit la:
- Building information modeling (BIM);
- Enterprise resource planning (ERP);
- Machine control;
- Production monitoring;
- Survey;
- Augmented and virtual reality.
Platforma de colaborare în care stocăm toată informația este Quadri Server de la Trimble. În aceasta încărcăm proiectul, datele pentru machine control, dar și informațiile pe care le primim de la mașini pentru monitorizarea producției, inclusiv ridicarea topo. Am creat un model digital «inteligent» pentru o platformă de autostradă; acesta cuprinde straturile rutiere și terasamentele, fi ind modelate 3D cu ajutorul Autodesk Civil 3D, în acest caz. La obiectele din model se atașează metadate, iar după această parametrizare încărcăm datele în server folosind reguli specifi ce de conversie. Legat de această chestiune (proiectare și modelare 3D), în România lipsesc proiectanții capabili să ofere astfel de soluții la nivelul cerut. De aceea, noi, la PORR România, am început in house să modelăm 3D proiectele. Pornind de la proiectele 2D (varianta pe hârtie) am creat proiecte 3D BIM. Acum încercăm să implementăm soluția BIM 4D chiar și 5D, în care să facem planifi carea, simularea și estimarea costurilor pe baza modelelor BIM; mai mult decât atât utilizăm urmărirea execuției cu această metodă. Pentru administrarea fl otei folosim o platformă tot de la Trimble, WorksManager, în care încărcăm modelul 3D (suprafețe 3D) și îl transmitem online la utilaje. Aceste utilaje sunt echipate cu receptoare GPS și cu diverse alte tehnologii și senzori. Practic, sunt un fel de roboți care execută niște sarcini. După ce operatorul alege respectiva sarcină, utilajul poate funcționa în modul semiautomat sau automat, în sensul că operatorul mută excavatorul sau buldozerul pe direcția față/spate, iar lama se plimbă într-o anumită arie, pe modelul digital. Pentru execuția unei săpături sau a unui strat de umplutură este de foarte mare ajutor să vezi pe tabletă, în timp real, nivelul la care te afl i raportat la proiect. Poți vedea cât s-a executat, ce a rămas de executat, iar ca operator, nu poți să depășești limitele modelului digital, deci nu poți comite erori.
Pentru managementul șantierelor, de asemenea, folosim soluții digitale, și anume platforma Trimble Connect; în aceasta încărcăm modelul BIM. Practic, în acest mod putem afl a, în timp real, stadiul execuției din șantier. Cu ajutorul acestei platforme putem face o simulare a execuției, putem adăuga poze cu stadiul de execuție al diverselor elemente din proiect, urmărim progresul în șantier și, totodată, vizualizăm proiectul cu realitatea augmentată. De exemplu, în cazul viaductului de la Sibiu (peste Valea Tălmăcel), o construcție spectaculoasă afl ată în execuție, pentru care avem proiect 3D, cu ajutorul realității augmentate vedem dacă lucrările au fost executate corect (geometric) și diverse caracteristici ale elementelor (clasa de beton, tipul armăturii, clasa de expunere, când a fost începută și fi nalizată execuția etc.). În șantier folosim aerofotogrametria pentru verificarea și monitorizarea execuției. Utilizăm aerofotogrametria cu drone și utilizăm aceste imagini pentru a crea modelul digital al terenului (DTM), pentru a crea un ortofotoplan și a face calculul cantităților care s-au executat și pentru generarea unui nor de puncte. Tot la Sibiu utilizăm și o aplicație de realitate augmentată, Trimble Site Vision. Este un sistem care dă viață datelor și permite vizualizarea și explorarea informațiilor complexe ale proiectului. Vizualizarea modelelor 3D se face georefențiat, din orice unghi, la scară reală, deasupra sau sub nivelul terenului. Cu ajutorul Site Vision, se măsoară pozițiile folosind GNSS și se poate fotografia, iar dacă identifi căm o problemă, putem distribui sarcini membrilor echipei. Realitatea augmentată ne permite să vizualizăm în teren, înainte de a începe execuția, ceea ce nu există încă, și astfel ne dăm seama dacă mai trebuie făcute ajustări. Un alt proiect pilot, realizat cu succes, a presupus utilizarea ghidării automate pentru fi nisoarele de asfalt (utilizând modele 3D). Acesta a fost realizat de PORR pentru prima dată în România la aeroportul Otopeni PDA2. Utilizarea fi nisoarelor de asfalt ghidate a adus un mare avantaj, întrucât a crescut viteza de lucru și calitatea lucrărilor. Vom implementa acest mod de lucru și în proiecte viitoare. În prezent, avem în derulare, tot pentru lucrările de asfaltare, un proiect pilot în care utilizăm control continuu al compactării (CCC), folosind aplicația și compactoarele de la Bomag. În aplicația instalată pe tabletă și în cabina utilajului, putem urmări în timp real numărul de treceri, temperatura și alți parametri, astfel încât să avem o imagine mai bună în timpul execuției și astfel să asigurăm o mai bună calitate a lucrărilor. Este adevărat că implementarea BIM pentru un proiect de infrastructură presupune multe provocări. În primul rând, ne lovim de lipsa noțiunilor despre BIM, despre modelele 3D, de lipsa informării benefi ciarilor sau a subcontractorilor (acestora
li se pare că este o soluție foarte scumpă pe care nu vor neapărat să o utilizeze). Dar, după ce o folosesc, această părere se schimbă. Tot la capitolul provocări se află și lipsa cerințelor BIM din piață, precum și inexistența unei standardizări și a unui calendar de implementare a acestui sistem. Industria construcțiilor are o rezistență foarte mare și nu acceptă ușor o astfel de schimbare. În plus, prețul echipamentelor este destul de ridicat, și nu mă refer neapărat la software, ci la partea de hardware. Spre exemplu, pentru un singur buldozer, pentru a lucra cu sistemul 3D, prețul echipării este în jur de 40.000 de euro pe utilaj. Utilizarea BIM prezintă însă avantaje majore pentru o companie de construcții:
- îmbunătățește procesului de planifi care a construcției;
- identifică și evidențiază erorile înainte de începerea execuției în teren și oferă posibilitatea de a le elimina (după ce se execută este costisitor de modificat un element al construcției);
- îmbunătățește efi cacitatea și precizia procesului de construcție;
- îmbunătățește procesul de verifi care a calității;
- îmbunătățește procesul de monitorizare a fl otei și logistica;
- optimizează procesul de execuție prin facilitarea colaborării între părțile implicate;
- oferă o mai bună înțelegere și vizualizare a proiectului și o mai bună predictibilitate asupra proceselor.